Pagini

joi, 6 august 2015

Adevărul este viaţă

   Uitîndu-ne în treacăt la formele de viaţă, noi vom observa că acestea sînt nişte structuri chimice complexe, care reacţionează constant cu alte substanţe şi stări fizice din mediul înconjurător, încît după caz, ele îşi pot menţine structura, se pot replica sau se pot distruge. Viaţa reprezintă totodată şi o altă stare de agregare a materiei, un material aflat undeva între fluid şi solid. De exemplu, o şopîrlă este o astfel de colecţie de molecule complexe care dacă este scoasă din mediul în care trăieşte ea, dacă este scoasă din junglă şi transportată în vid, se va dezintegra automat. Daca ea intră în reacţie constantă cu substanţele din care-s facute insectele, în cadrul acelei reacţii care se numeste digestie, şi dacă intră în reacţie cu oxigenul din aer în cadrul reacţiei care se numeşte respiraţie, şopîrla noastră îşi va menţine structura chimică într-un echilibru aproximativ stabil, adică ea va supravieţui. Anumite temperaturi prea ridicate sau prea joase, anumiţi factori mecanici pot colapsa structura chimică a şopîrlei, o pot omorî, o vor strivi, la fel şi alte forme de viaţă pentru care şopîrla constituie substanţă nutritivă.    
    Astfel că şopîrla poate trăi şi se poate reproduce, adică poate să-şi menţină structura chimică, doar dacă identifică corect şi reacţionează cu substanţele chimice şi stările fizice care îi menţin structura, şi doar dacă evită substanţele şi stările fizice care îi distrug structura. Sopîrla trăieşte doar dacă identifică corect hrana şi partenerii pentru reproducere, şi moare dacă nu identifică corect prădatorii ei şi temperaturile sau mediile periculoase. Numim aceste categorii de substanţe chimice şi stări fizice - oportunităţi şi respectiv pericole. Oportunităţile sînt temperatura potrivită, hrana, aerul şi reproducerea, iar pericolelele sînt prădatorii, temperaturile extreme, gazele toxice şi factorii mecanici adverşi. Mai mult sau mai puţin, viaţa de pe planetă în întregime respectă regulile care determină şi existenţa unei minuscule şopîrle. 


    Toata viaţa organismului reprezinta un slalom pe care creatura îl face printre oportunităţi şi pericole, ea încercînd să intre în reacţie cu oportunităţile şi să evite intrarea în reacţie cu pericolele, într-un dans nebun al reacţiilor chimice şi al interacţiunilor fizice. Şi în cadrul acestui dans nebun al supravieţuirii, este esenţial ca organismul să identifice corect atît oportunităţile cît şi pericolele. 
    Pentru această activitate de bază, viaţa a dezvoltat organe de simţ care creează o reprezentare a mediului exterior organismului, prin acumularea de informaţii din afară. Organele de simţ nu sînt decît porţi specializate prin care părţi infime din mediul exterior sînt incluse înăuntrul organismului, iar informaţia din ele este stocată şi interpretată. De exemplu, simţul gustului este un simţ rudimentar, probabil evoluat din simţul tactil; el funcţionează prin interpretarea mesajului chimic al unei părţi din mediul exterior care ajunge înăuntrul organismului; acest simţ este insuficient adeseori în ceea ce priveşte reprezentarea mediului în oportunităţi şi pericole, deoarece adeseori, atît oportunităţile cît şi pericolele sînt reprezentate de alte vieţuitoare, alte vieţuitoare din care este foarte dificilă extragerea unei mostre pentru gustat.
   Un simţ ceva mai elevat pe scara evoluţiei este simţul olfactiv, cel care funcţionează la fel ca gustul doar că se foloseşte de faptul că atît obiectele cît şi vieţuitoarele deţin o adevărata "aură olfactivă" iar moleculele lor sînt împrastiate mult mai departe decît ne apare nouă la o analiză vizuală obişnuită şi mult mai departe decît conturul lor care ne parvine vizual. Aceste molecule sînt stocate şi interpretate aproximativ  după aceeaşi reţetă după care funcţionează şi simţul gustului. Simţuri mai puternice sînt auzul şi văzul şi acestea bat pînă la distante de zeci de kilometri, detectînd pericolele şi oportunităţile după modul în care se reflectă lumina pe suprafaţa lor şi respectiv după vibraţiile pe care acestea le emit. Reptilele şi liliecii deţin simţuri mai neobişnuite, avînd respectiv mijloace specializate de detecţie a căldurii şi de vedere prin ultrasunete. 
   Toate aceste simţuri laolaltă vin şi creează o reprezentare a realităţii exterioare, care deşi nu este tocmai perfectă, ea dă de veste vieţuitoarei despre pericolele şi oportunităţile aflate împrejur. Cu cît imaginea mai precisă cu atît şansele de supravieţuire mai mari; cu cît imaginea mai distorsionată şi mai falsă, cu atît şansele de supravieţuire mai mici. Astfel, dacă sistemele de detecţie şi reprezentare ale realităţii funcţioneaza nesatisfăcător şi oportunităţile nu sînt descoperite, o moarte lentă este cea mai probabilă, iar atunci cînd pericolele nu sînt descoperite, o moarte rapidă este garantată. Un animal care vede o imagine falsă este un animal orb, unul care aude un sunet fals este un animal surd şi un om care crede o minciună este handicapat într-un mod grav.
   Gradul în care realitatea coincide cu reprezentarea devine astfel esenţial pentru supravieţuire şi teoria spune că de aceea a şi evoluat această reprezentare sofisticată a realităţii la cele mai multe dintre animale, deoarece ea este necesară supravieţuirii şi potenţează viaţa. Exista totuşi vieţuitoare care au alte metode de adaptare, care folosesc reprezentări rudimentare ale exteriorului dar care suplinesc prin număr, aşa cum sînt bacteriile sau plantele, dar şi la acestea trebuie să existe o reprezentare primitivă a mediului exterior, o amprentă a sa, şi aceasta amprenta rămîne esenţială. O plantă trebuie să detecteze corect lumina şi pămîntul căci frunzele crescute în întuneric şi rădăcinile crescute în aer nu o vor ajuta sa trăiască.
    Capacitatea de-a reprezenta corect realitatea a atins apogeul la specia umană, şi acea reprezentare a realităţii de cea mai înaltă calitate se numeşte în limbajul nostru adevăr. Calitatea cea mai proastă a unei reprezentări a realităţii se numeşte minciună sau decepţie. Minciuna este reprezentarea unei oportunităţi ca un pericol sau a unui pericol ca o oportunitate. Noi reprezentam realitatea într-un mod mult mai sofisticat decît o face o simplă poză sau experienţa unui miros sau a unui sunet, o facem prin multe formule, cifre şi litere, adeseori baze întregi de date.  
   Unii se gîndesc la om ca la o creatură cumva ieşită din tiparele şi decorul obişnuit al regnului animal şi al celui vegetal, însă civilizaţia noastră pe cît de sofisticată este, pe atît de precis respectă dictatele ancestrale ale vieţii. Toate telescoapele, microscoapele şi antenele noastre, toate detectoarele întregului spectru electromagnetic, seismografele, submarinele şi aceleratoarele de particule, toate ştiinţele cercetării trecutului şi ale viitorului, fizica, astronomia, chimia, istoria şi arheologia, nu sînt decît instrumente specializate de simţ, cu care noi mirosim, vedem, auzim şi interpretăm trecutul şi viitorul, vedem imaginea realităţii la distanţe de miliarde de ani lumină şi imaginea realităţii infinit de mici, şi facem asta pentru a detecta pericolele şi oportunităţile. Aceasta este funcţia vieţii, aceasta este structura şi manifestarea ei, viaţa este o perpetuare a propriei sale existenţe.
    Se întîmplă că avem în acest moment o imagine foarte precisă a realităţii, cunoaştem care-s cele mai mari pericole şi care-s cele mai mari oportunităţi pentru noi la momentul actual. Ei bine, chiar noi sintem, chiar noi înşine reprezentăm cel mai mare pericol şi cea mai mare oportunitate. Cea mai mare oportunitate şi cel mai mare pericol nu se află în spaţiul stelar, nici în miezul planetei sau în străfundurile microcosmosului ci se află în noi, noi sintem cel mai mare potenţial de creaţie si de distrugere. Noi sîntem cel mai mare pericol atunci cînd trăim în minciună şi sîntem cea mai mare oportunitate cînd trăim în adevăr. 
     Şi adevărul este ca foarte mulţi oameni trăiesc în minciuna, cei mai mulţi dintre ei înfricoşaţi de false pericole şi urmărind false oportunităţi - aceasta este reţeta pentru autodistrugere. Decepţionaţi sînt aceia care cred că vor trăi o viaţă bună minţindu-se pe ei însişi şi la fel de decepţionaţi sînt aceia care cred că vor trai o viaţă bună minţind pe alţii. Ca oameni decepţionaţi ei toţi îşi reduc considerabil şansele de supravieţuire, dupa grandoarea minciunii pe care o spun sau pe care o trăiesc.
   Iar cei care vor sa trăiască în lumină şi nu în întuneric, sînt convocaţi şi invocaţi să procedeze cu fervoare la distrugerea minciunii, să o stîrpească de la radacină. În timp ce este foarte dificil să descoperim care sînt cele mai importante adevăruri şi cum ar putea fi acelea exprimate, este mult mai uşor să vedem care sînt minciunile cele mai mari şi mai gogonate, cele care au cea mai mare întindere, cea mai mare putere şi cel mai mare potenţial de daune. Acestea nu sînt lucruri care ţin de individualitatea unor persoane ci sînt minciuni colective, susţinute de societăţi întregi. Dacă vom extermina pe toţi mincinoşii chiar în momentul de faţă, probabil că n-ar mai rămîne nimeni în picioare şi problema tot nu va fi rezolvată. Lupta nu este impotriva oamenilor ci a ideologiilor şi informaţiilor false care îi manipulează. Să le luam în primire, să le lovim fără încetare, sa nu le lăsăm sa respire; distrugînd minciuna şi punînd adevărul în locul ei, vom crea şi vom susţine viaţa.        

71 de comentarii:

  1. Se întîmplă că avem în acest moment o imagine foarte precisă a realităţii, cunoaştem care-s cele mai mari pericole şi care-s cele mai mari oportunităţi pentru noi la momentul actual.

    Eu cred că printre cele mai mari pericole în momentul actual pentru noi, ca specie, este să credem că în acest moment cunoaștem cele mai mari oportunități și pericole.
    Asta da pericol... Să crezi ca le știi pe toate :)

    Capacitatea de-a reprezenta corect realitatea a atins apogeul la specia umană

    Exact ce spuneam mai sus...Cam arogantă poziție ai adoptat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta da pericol... Să crezi ca le știi pe toate :)

      Este clar ca nu vine nici un asteroid peste noi in urmatorii ani si este clar ca avem bombe nucleare si napalm la dispozitie sa facem aici in zona un dezastru cum nu s-a mai vazut de mult in sistemul solar. Asta este un fapt. Oamenii care ne conduc nu trebuie sa dea examen psihiatric (nu ca ar conta foarte mult, este doar ideea), si asta este alt fapt, ei trebuie doar sa dea un examen de popularitate care oricum este de fatada. Noi ne-am jucat cu focul inca din epoca primitiva iar problema actuala este ca exista un dezechilibru grav intre maturitatea intelectuala a speciei noastre si puterea de care dispune ea.

      Exact ce spuneam mai sus...Cam arogantă poziție ai adoptat.

      Instrumentele noastre de sondare a realitatii sint in mod clar mai performante decit organele de simt ale animalelor. Telescopul Hubble si microscopul electronic bat orice fel de ochi de animal; a constata acest lucru ti se pare aroganta?

      Ștergere
    2. Este clar ca nu vine nici un asteroid peste noi in urmatorii ani

      Așa-i că știi cum a apărut Ebola ? Nu e necesar ateroidul, o pandemie poate curăța jumătate din populația planetei
      Mi se pare dovadă de ipocrizie să afirmi că omenirea este cel mai mare dușman pentru ea însăși în condițiile în care cunoști toate posibilele pericole care pândesc specia.
      Omenirea reprezintă un pericol real pentru ea însăși? Categoric... Însă de aici până la a spune că este cel mai mare dușman pentru sine e cale lungă.

      Telescopul Hubble si microscopul electronic bat orice fel de ochi de animal; a constata acest lucru ti se pare aroganta?

      Da, mi se pare aroganță atunci când afirmi că este apogeul pentru că îi consideri pe toți cei care vor urma, generațiile viitoare, incapabili de a progresa, te crezi mai special decât înaintașii și urmașii ori cel puțin asta lași să se înțeleagă.
      Eu asta am înțeles. Poate am greșit.

      Ștergere
    3. Nu e necesar ateroidul, o pandemie poate curăța jumătate din populația planetei

      Dar un razboi nuclear poate curata toata populatia planetei, la fel si cresterea populatiei in conjunctie cu cresterea consumului de resurse, pot crea o reactie in lant cu efecte mult mai dezastruoase. Stii ce au facut oamenii pe Insula Pastelui? S-au apucat sa se faleasca fiecare cu statuile stramosilor lor, adica cu cultul stramosilor lor, si in cadrul procesului au defrisat toata padurea de pe insula, facind imposibila obtinerea hranei -apoi s-au omorit unii pe altii - clasic. Tu nu cred ca intelegi umanitatea ca o forta a naturii caci daca ai intelege-o astfel ai pricepe de ce sintem atit de periculosi, nu doar pentru noi dar si pentru alte creaturi si alte specii.

      , te crezi mai special decât înaintașii și urmașii ori cel puțin asta lași să se înțeleagă.

      Aici nu-i vorba de ce ma cred eu, este vorba de evolutia tehnologiei; vrei sa spui ca aia din Evul Mediu erau mai bazati in cunoasterea astonomiei decit noi? Noi cunoastem cam ce se afla prin Universul asta, avem o idee destul de clara si descoperirile ulterioare eu zic ca vor intarzia sa apara deoarece am atins niste limite. Stii "paradoxul" lui Heisenberg, acela care pune limita in cunoasterea microcosmosului? La fel si cunoasterea macrocosmosului este limitata de viteza cea finita a luminii. Iti spun ca va fi foarte dificil sa depasim aceste limite si eu zic ca in momentul de fata ar fi cazul sa manifestam macar acelasi avans tehnologic si stiintific in cadrul psihologiei, sociologiei, a stiintei supravietuirii speciei noastre, unde noi practicam rugaciunea la zei inexistenti, incantatia catre politicieni si superstitia sociala generala. Daca vom continua sa dezvoltam mijloace tehnologice din ce in ce mai sofisticate si sa le punem la dispozitia unor creiere de babuin, p'aici ne e drumu' frate.
      Eu asta am vrut sa spun, sa arat ca alaturarea dintre un prost si un topor nu-i buna, dar cea dintre un prost si o bomba este dezastru.

      Ștergere
    4. Noi cunoastem cam ce se afla prin Universul asta

      La fel si cunoasterea macrocosmosului este limitata de viteza cea finita a luminii.

      De ce crezi asta? La nivel teoretic intuim cum se mișcă lucrurile în Univers, însă mai avem multe de descoperit.

      În plus, viteza ”cea finită a luminii” așa cum zici tu este de 300000 km/s . Ce îți garantează ție că nu există viteză mai mare, să zicem 1 milion de km/s? Calculele fizicienilor.
      Dar bănuiesc că nici tu nu ești fizician, cum nu sunt nici eu, însă probabil știi că o greșală mică, nesesizată te poate induce într-o eroare.

      Uite, ca idee, eu cred că Universul nu are nici început și nici sfârșit.

      http://phys.org/news/2015-02-big-quantum-equation-universe.html

      Eu asta am vrut sa spun, sa arat ca alaturarea dintre un prost si un topor nu-i buna, dar cea dintre un prost si o bomba este dezastru.

      Ok :)

      Ștergere
    5. si descoperirile ulterioare eu zic ca vor intarzia sa apara deoarece am atins niste limite.

      Zici că s-au atins limtele cunoașterii într-un Univers nelimitat ? :))
      Inclusiv pe regiuni? Adică legile fizicii valabile într-o regiune sunt 100% valabile în toate?

      Ștergere
    6. Va flati aman2 in eroare. Se poate simultan si sa fim la apogeul cunoasterii, si totodata si sa habar n-avem de altceva decat un rahat. Si de fapt asta e si realitatea.
      Simplul fapt ca s-a atins o limita a cunoasterii... nu ne spune, si de fapt nici nu ne poate spune, despre restul volumului de cunoastere care nu este cunoscut... si care, in temeiul limitarii respective, nici nu poate fi cunoscut :))

      Limitarile absolute la adresa cunoasterii universului pot fi nenumarate... si in afara celor pe care le percepem,imediat: cum s-a exemplificat viteza luminii sau incertitudinea.
      Pur si simplu ne putem afla intr-un loc neinteresant in Univers, de unde nu 'vedem' lucruri pe care daca le-am fi vazut (sau le-am fi vazut din alta perspectiva), am fi inteles altfel Universul.
      Nu mai zic ca habar n-avem daca exista sau nu viata altundeva... ceea ce, viata fiind cel mai important lucru din univers, e o lipsa de cunoastere care nu poate fi compensata prin oricate stele si galaxi am descoperi :)
      E si o intrebare: daca ne-am intalni cu extraterestrii, ei ar avea aceleasi teorii despre univers...sau cu totul altele?

      Similar, putem sa ne aflam si in timp intr-un moment nefericit... si cam asta cu siguranta pare a fi cazul, deoarece toate teoriile se bazeaza pe speculatii a ceea ce s-a intamplat in urma cu miliarde de ani.
      Iar omenirea este si mult prea tanara... ca sa poata percepe coerent procese universale.
      Practic cateva sute, chiar mii de ani de studiu... nu rezulta de nicaieri ca sunt suficiente.
      ex. iti trebuie mai multi ani sa te prinzi ca un copac creste... presupunand ca l-ai observat prima data deja mare.

      Din pacate, insa, cea mai mare limitare este autolimitarea :)
      Tocmai deoarece stiinta e prea 'pustoaica'... a luat-o complet pe aratura.
      da complet! Iar teorii precum cea exemplificata dovedesc cel mai bine acest lucru :)

      Ma vexeaza cumplit cum o lume intreaga infera miliarde de ani de evolutie a universului.... bazat strict o singura observatie: anume ca toate galaxiile par a se indeparta de Pamant.
      Daca aceasta interpretare a observatiei este gresita... atunci tot ce 'stie' stiinta despre Univers este gresit :)

      Ștergere
    7. @Serpent
      De ce crezi asta? La nivel teoretic intuim cum se mișcă lucrurile în Univers, însă mai avem multe de descoperit.

      Sigur ca mai avem multe de descoperit; totusi dupa estimarile mele bazate pe cunostintele actuale pe care le avem, acceleratia descoperirilor se va reduce in perioada imediat urmatoare. Cu cit ne indepartam mai mult de Pamint, cu atat rezolutia imaginilor si a informatiilor este mai proasta, era normal, si am ajuns deja cu descoperirile la distante la care rezolutia este foarte proasta. Ca sa trecem la un nivel superior ne trebuie tehnologie mai buna, iar tehnologia mai buna va fi construita atunci cind va aparea ceva nou in fizica, ceva nou si revolutionar. Lucru pe care il gasesc improbabil la nivelul actual mental al speciei umane. Pentru creierele noastre este greu de inteles si fizica lui Newton ce sa mai vorbim despre celelalte. Eu sint optimist in alta directie, in directia psihologiei, unde eu sustin ca exista foarte multe lucruri de descoperit, foarte multe tipuri de antrenament mental care sa ne ajute sa vedem lucrurile din perspective variate, eventual asa cum le vedea Einstein sau altii ca el, sa poti invata un astfel de skill asa cum inveti yoga sau cum deprinzi arta culinara. Fara

      Ce îți garantează ție că nu există viteză mai mare, să zicem 1 milion de km/s? Calculele fizicienilor.
      însă probabil știi că o greșală mică, nesesizată te poate induce într-o eroare.


      Sint calculele fizicienilor, sint observatii si experimente. Insa eu nu am nici o garantie ca nu exista viteza mai mare decit c, si stiinta nu are astfel de garantii, ea furnizeaza cel mai probabil adevar. Actualmente cel mai probabil adevar este ca viteza luminii este finita si este viteza maxima de transmisie a informatiilor in Universul cunoscut.

      Zici că s-au atins limtele cunoașterii într-un Univers nelimitat ? :))
      Inclusiv pe regiuni? Adică legile fizicii valabile într-o regiune sunt 100% valabile în toate?


      Exista Universul vizibil (vizibil noua) si noi despre acela discutam, evident ca nu discutam despre lucrurile din afara lui, lucruri despre care n-avem nici un fel de informatie. Ca sa treci mai departe sa investighezi, iti spuneam, ai nevoie de o noua tehnologie, mult mai puternica decit ce avem acum. Eu gasesc foarte improbabil ca o sa ne putem uita foarte devreme la formatiuni cosmice aflate la 50 000 miliarde de ani lumina sau ca o sa avem un telescop atit de puternic incit o sa spionam populatia de pe o planeta aflata la 1 000 000 ani lumina. Si pe deasupra iti spuneam ca stim care-i situatia generala - stele, galaxii, nori de gaze, iar stele, iar galaxii, clustere de galaxii... cam asta e peisajul general. Ca or mai fi niste detalii de stabilit.. poate.

      Ștergere
    8. @Adi
      Nu mai zic ca habar n-avem daca exista sau nu viata altundeva... ceea ce, viata fiind cel mai important lucru din univers,

      Eu as pune foarte multi bani pe faptul ca exista. Pana la urma viata este un lant de reactii chimice; la cate stele exista in Univers, devine statistic aproape sigur ca fenomenul se desfasoara in variate stadii si prin alte locuri. Apoi avem dovezi ca exista viata in Univers, noi sintem dovada.

      Ma vexeaza cumplit cum o lume intreaga infera miliarde de ani de evolutie a universului.... bazat strict o singura observatie: anume ca toate galaxiile par a se indeparta de Pamant.
      Daca aceasta interpretare a observatiei este gresita... atunci tot ce 'stie' stiinta despre Univers este gresit :)


      Vezi sa anulezi toata cunoasterea stiintifica in stilul asta. Chiar daca ipoteza Big Bang este gresita, o teorie care sa vina sa o contrazica nu va schimba faptul ca galaxiile se departeaza unele de altele si nu va schimba toate celelalte observatii care vin sa confirme teoria Big Bang; ba inca foarte putine lucruri va putea sa schimbe.

      Ștergere
  2. ,,este mult mai uşor să vedem care sînt minciunile cele mai mari şi mai gogonate"

    Din pacate nu am fost dotati si cu un detector de minciuni ... si cum chear tu ai spus intr-un comentariu trecut ,,A alege informatia buna de cea mizerabila care te spala pe creier, reprezinta o meserie in toata legea", nu vad cum am putea lupta impotriva ideologiilor false care ne manipuleaza fara a avea un handicap informational.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu am zis ca este mai usor sa detectam minciunile, in sensul ca e mai usor a face asta decit sa vedem care ar fi adevarurile de cel mai inalt rang, de cea mai mare importanta. Totusi, a detecta minciunile este intr-adevar dificil. Insa ai vazut tu pe lumea asta vreun lucru care merita sa-l ai, care este pretios si care este usor de obtinut?
      Ideea este ca nu necesita cunostinte extraordinar de sofisticate ci mai degraba o autocunoastere a propriilor emotii si stari psihice. Oamenii sint opaci la adevar si rezistenti la informatie care le contrazice parerile din cauza ca-si construiesc identitatea in jurul unor ideologii, si atunci cind acele ideologii sint contrazise ei se simt amenintati, fiinta lor este amenintata si sint cuprinsi de frica. Un prim pas ar fi cunoasterea propriei frici, si apoi mai sint si alte lucruri de cunoscut si de facut. In orice caz, chiar daca este dificil, este totusi cel mai important lucru - sa te feresti de deceptie; caci daca iti organizezi viata in jurul unei deceptii atunci se cheama ca ti-ai pierdut viata.

      Ștergere
    2. In realitate, totul este minciuna (nu asta se intampla cand consideram ca aproximarile realitatii sunt 'adevarul'... desi stim ca sunt aproximari?)
      Inclusiv ideea ce adevarul este ceea ce sporeste supravietuirea. Asta tot minciuna asta!
      Sau, mai putin abrupt spus: este o aproximare, pe care tu insa o ridici la rang de axioma :)
      Nu numai imaginile senzoriale sunt aproximatii, dar si teoriile si toate ideile pe care le dezvoltam.
      De aceea sunt toate minciuni...pt ca credem in ele.
      Imi pare ca adevarul nu este ceva in ceea ce putem crede!

      Ștergere
    3. @Adi
      ,,In realitate, totul este minciuna" . Eu de aici inteleg ca realitatea e irealitate!
      In realitatea NOASTRA este totul adevarat, bine conturat, palpabil, masurabil etc. In realitatea unui martian poate ca realitatea nostra este minciuna, nu se stie. Si mai zici ca : ,,teoriile si toate ideile pe care le dezvoltam sunt aproximatii" . Pai asta e si normal ca la baza teoriei stau ideile si teoria pana nu e demonstrata este o aproximatie a adevarului.

      Ștergere
    4. si 'demonstratia' tot aproximare este.

      Ștergere
    5. @Adi
      In realitate, totul este minciuna (nu asta se intampla cand consideram ca aproximarile realitatii sunt 'adevarul'... desi stim ca sunt aproximari?)

      Atunci cind pretinzi certitudini absolute nimic nu mai este sigur. Cu cit nivelul de certitudine pe care il pretinzi este mai mic, cu atat aproximarile devin mai sigure. Tu raportezi orice afirmatie la stacheta certitudinii absolute - clar ca nimeni nu poate sa demonstreze vreo propozitie ca fiind adevarata in mod absolut, si clar ca in contextul asta toate devin minciuni. Insa iti spun - nu ma intereseaza certitudinea absolute, la nivel practic este inutila iar pe mine chiar atunci cind discut o ideologii ma intereseaza aplicatiile lor practice.

      Daca o ideologie te lasa cu complet ochii in soare, nu iti spune cum sa procedezi, ba pe deasupra ingroapa orice intentie si orice directie de actiune ea din punctul meu de vedere este mai putin valoroasa decit o cirpa de sters pe jos.

      Inclusiv ideea ce adevarul este ceea ce sporeste supravietuirea. Asta tot minciuna asta!
      Sau, mai putin abrupt spus: este o aproximare, pe care tu insa o ridici la rang de axioma :)


      Axioma este ceva scos din palarie si inaintat drept adevar incontestabil fara discutii si demonstratii. Eu am oferit o demonstratie sensibila si un cadru destul de larg pentru a prezenta si a explica teoria, nu am trambitat ca adevarul e viata si asta-i adevarul absolut.

      Nu numai imaginile senzoriale sunt aproximatii, dar si teoriile si toate ideile pe care le dezvoltam.
      De aceea sunt toate minciuni...pt ca credem in ele


      Or fi. Insa la sfarsitul zilei din totalitatea minciunilor, asa cum le numesti tu, trebuie sa-ti alegi citeva in care sa crezi, ori alegi citeva, ori iti dai demisia din viata. Si cind vine vorba de alegere eu ma duc imediat la cele mai bune aproximatii, acelea care-s furnizate de stiinta. Altii se duc dupa teorii despre d-zei atotputernici sau teorii despre superioritatea unui popor sau a unei clase sociale asupra celorlalte; ce pot sa zic - fiecare pasare pe limba ei piere.

      Ștergere
    6. De ce sa iti spuna o ideologie cum sa actionezi?
      Sa nu crezi o asemenea ideologie!
      O ideologie 'corecta' se cuvine doar sa informeze, eventual sa ofere un cadru de gandire pentru o intelegere mai buna a lumii si adoptarea rationala a deciziilor.
      Cred ca a ramane cu ochii in soare spune lucruri mai negative despre cel ce a tratat cu superficialitate o filosofeala... si nu despre ideile respective insele!

      In urma raportarii oricarei afirmatii la stacheta certitudinii absolute... nu rezulta insa ca tratez ca o carpa de sters pe jos. Pur si simplu consider ca o pun la locul ei.
      Faptul ca ma intereseaza certitudinea absoluta nu implica ca ignor 'certitudinea relativa'.
      Folosesc si eu aplicatii practice... insa nu pt ca consider ca ma intereseaza aspectele practice, ci din pura necesitate.
      Altfel spus, nu ma laud cu lanturile ce ma leaga!!

      Eu sunt de acord cu 'adevarul e viata' ca axioma!!
      Insa nu sunt intrutotul de acord cu terminologia pe care o adopti, adica cu explicatia ca prin 'viata' te referi la ceea ce avantajeaza supravietuirea. Nu in sensul asta 'adevarul e viata'!

      O alta axioma cred ca este si ca nu apare vreo diferenta de esenta, de calitate, intre oamenii ce cu mii de ani in urma credeau in epicicluri, si cei de azi care cred in bosoni si materie intunecata.
      Adica cei din urma nu sunt mai rationali decat cei dintai... doar folosesc alte informatii, alte terminologii... in realitate spunand exact aceleasi bazaconii :))

      Ștergere
    7. De ce sa iti spuna o ideologie cum sa actionezi?

      Cum adica? Pai trebuie sa stii de ce faci ceea ce faci, altminteri cum ai sa faci ceva, orice, din ce cauza si intru ce scop? Mie imi trebuie neaparat sa am justificari inaintea actiunilor pe care le execut si nu dupa ele. De aceea imi trebuie sistem de gindire, adica o ideologie si lucrez la ea de ani de zile, nu vine de undeva din afara sa-mi spuna pur si simplu, fa aia, nu fa pe cealalta.

      Ștergere
    8. 'Eu as pune foarte multi bani pe faptul ca exista'
      O sa ii pierzi... tocmai deoarece aratasei anterior ca nu se va putea demonstra... cel putin nu in timp imaginabil de curand :)
      Un alt indiciu ca gandirea 'stiintifica' a luat-o razna e desavarsita lipsa de cenzura rationala. In stiinta nu ratiunea cenzureaza ideile, ci ce spun ceilalti!
      Desigur, se presupune ca 'ceilalti' sunt cei mai competenti sa faca criticile respective, la modul aristocratic.
      Dar nu poti trece peste faptul ca e un apel la majoritate... indiferent de cat de calificata e majoritatea :)

      Un standard judiciar pare mult mai inalt decat cel stiintific, care sa stabileasca mai riguros pragul de dovada.
      Chiar daca o propunere e unica... sau e cea mai populara intre savanti, sa nu fie admisibila decat daca produce o masa critica de dovezi.
      Viata extraterestra nu a produs nicio dovada, iar bigbangul tot prea putin!
      Ar trebui respinsa pur si simplu o teorie care postuleaza sfidarea ratiunii. Si nu sa cenzuram ratiunea... cu pretexte exotice gen creierul uman e prea limitat sa inteleaga universul!
      Altfel, toata planeta trebuie sa creada in materie neagra... pt ca majoritatea savantilor s-au hotarat ca e cea mai buna explicatie... chit ca nu explica propriu-zis nimic.

      Ștergere
    9. 'justificari inaintea actiunilor' postuleaza o iluzorie libertate a gandirii.

      Ștergere
    10. In stiinta nu ratiunea cenzureaza ideile, ci ce spun ceilalti!
      Desigur, se presupune ca 'ceilalti' sunt cei mai competenti sa faca criticile respective, la modul aristocratic.


      Daca asta crezi atunci nu intelegi cum functioneaza stiinta. Este evident ca oamenii sint implicati, ei fiind implicati in orice intreprindere umana. insa criteriul de cenzura in stiinta este experimentul, nu apelul la experti sau la majoritate si orice ai spune despre stiinta, ea face predictii care se adeveresc. Nimic din ceea ce critici tu la stiinta nu poate schimba acest fapt. In adevar pe mine ma intereseaza la stiinta in primul rind faptul ca face predictii care se implinesc, si mai apoi calitatea teoriilor stiintifice de explicatii. Stiinta te ridica la rangul de profet, unul care emite profetii adevarate.

      Viata extraterestra nu a produs nicio dovada, iar bigbangul tot prea putin!

      Ce anume iti spune ca lipsa vietii extraterestre nu este o ipoteza de-a dreptul ticnita? Daca ar exista, noi nu prea am avea cum sa o observam, cel putin la nivelul actual de tehnologie. Intrebarea este pusa intr-un mod diform - se intreaba daca mai exista si alta viata in Univers in afara de noi, in loc sa se intrebe daca exista viata in Univers; ca si cind se asuma din start ca noi sintem unici, noi sintem buricul Universului - clar ca este o mostenire a mitologiilor unor religii stravechi sau a unor prejudecati provenite din istoria indepartata.

      . pt ca majoritatea savantilor s-au hotarat ca e cea mai buna explicatie... chit ca nu explica propriu-zis nimic.

      Asta este jargon stiintific. "materie neagra" este o ipoteza pentru epxlicarea anumitor fenomene. Odata cu ea exista alte ipoteze alternative si concurente, unele sint bazate pe reformularea legilor gravitatei, insa problema cu legile gravitatiei este ca asa cum sint exprimate in prezent raspund foarte bine la testul experimentelor. Asta este inca un subiect de discutie in stiinta, n-a venit tribul credinciosilor in dark matter sa-i excomunice din comunitatea stiintifica pe cei care avanseaza alte explicatii.

      'justificari inaintea actiunilor' postuleaza o iluzorie libertate a gandirii.

      Sau o constienta pregnanta a faptului ca gindirea este determinata. Vointa mea, nu este libera, este determinata, si din cauza lucrurilor pe care le cunosc, eu sint determinat sa actionez in asa fel incit sa ma sustrag determinarilor generale culturale (traditii, religie, sistem social-cultural) si sa construiesc pe alte baze, care eu consider ca sint mai sanatoase si trec testul adevarului.

      Ștergere
    11. Comentariul asta e prea reflex... e prea standard exact ce ar replica toata lumea unei critici generale la adresa stiintei. Te invit sa il revizuiesti intr-o nota mai originala :)

      Ștergere
    12. N-ai inteles tu; tot articolul de mai sus este o astfel de critica la adresa dezvoltarii actuale a stiintei. Problema stiintei nu este in metoda ci in orientare; ea este orientata in mod gresit cautind pericole si oportunitati prea departe, cind ele sint aici in curte la noi. Care este adevarul despre cum poti sa creezi o societate de oameni orientati inspre adevar?
      Nu stim aceste lucruri, nu se studiaza, nu se cerceteaza, nu se popularizeaza, cica sint in afara preocuparilor stiintei, in schimb se studiaza despre cum sa faci spalarea pe creieri si sa tragi oamenii pe sfoara vinzindu-le false oportunitati si remedii pentru false pericole. Si astea.. functioneaza, normal, sint facute stiintific.

      Ștergere
    13. Faptul ca tu zici ca critici orientarea si nu metoda... e INCA o critica la adresa stiintei, insa una si mai subtila :)
      In fapt, stiinta nu are cum sa aiba 'orientare'!
      Cine ii da orientarea? Tocmai metoda ii da orientarea... sau, altfel spus, realitatea ii imprima orientarea, obiectul de studiu, caruia i se aplica metoda.

      Eu zis ca viciul e tocmai in metoda, iar 'orientarea' e un epifenomen!

      Dar e suficienta si critica pe care o faci tu, constatand un divort intre metoda si orientare. Tu cum iti explici acest divort? Stiinta ar trebui sa fie doar una, adica metoda.
      Desigur, stiinta functioneaza intr-un context concret (pe care, de altfel, este competenta sa il studieze:>). Nu cred ca vei apela la scuza 'savantii sunt si ei oameni'... pt ca, daca admiti asta, atunci narui si metoda!

      Ștergere
    14. In fapt, stiinta nu are cum sa aiba 'orientare'!
      Cine ii da orientarea?
      Tocmai metoda ii da orientarea... sau, altfel spus, realitatea ii imprima orientarea, obiectul de studiu, caruia i se aplica metoda.


      Ca sa faci stiinta iti trebuie niste bani, sau daca nu bani iti trebuie resurse variate, stiinta este o intreprindere dificila. De aceea ea este prizoniera celor care se afla la putere si pot dispune de aceste resurse. De aici si orientarea ei actuala.

      Eu am creat tot acel caz cu adevarul, doar ca sa explic ca functia adevarului nu este a ne satisface noua orice curiozitate pe care am avea-o, nici sa se fandosim cu niscai filozofii sofisticate ci ca este o functie precisa care a evoluat ca sa ne tina in viata.
      Si la nivelul asta, la nivelul de adevar despre pericole si oportunitati, stiinta moderna contrazice metoda, isi contrazice functia originara si nu-i deloc sanatos pentru noi.

      Dar e suficienta si critica pe care o faci tu, constatand un divort intre metoda si orientare. Tu cum iti explici acest divort? Stiinta ar trebui sa fie doar una, adica metoda.

      Stiinta ar trebuie sa fie stiinta supravietuirii speciei / vietii pe planeta, si toate directiile ei de dezvoltare sa decurga din acest dictat, nu din dictatele cui are bani sau resurse pentru cercetare. Doar asa adevarul isi poate implini menirea, altminteri te trezesti ca el este folosit la comiterea de niscai genociduri, gen Hiroshima si Nagasaki.

      Ștergere
    15. ''eu sint determinat sa actionez in asa fel incit sa ma sustrag determinarilor generale culturale (traditii, religie, sistem social-cultural) si sa construiesc pe alte baze, care eu consider ca sint mai sanatoase si trec testul adevarului''

      Dovada? :)
      Imi place ca ceea ce spui arata practic functia eliberatoare a adevarului.
      Arati ca dobandirea informatiilor corecte 'reduce' determinismul... elibereaza cumva constrangerile, macar cele subiective.
      Or aceasta este intr-adevar ceea ce este adevarul = ceea ce elibereaza!

      Trebuie sa admiti ca aceasta viziune este incompatibila cu ideea ca adevarul este ceea ce ajuta supravietuirea.
      Intr-adevar, faptul ca te elibereaza de conditionare POATE fi benefic supravietuirii (poate tie, in niciun caz miliardelor altora),
      dar in niciun caz nu este strict necesar. Si istoria arata ca in multe cazuri e chiar detrimental :)
      Faptul ca sunt miliarde in crestere exponentiala... care nici macar n-au preocupare fata de adevar (ce sa mai zic de toate celelelalte formele de viata)... arata clar ca adevarul n-are nicio legatura cu supravietuirea.
      Cel putin pana in prezent, cea mai buna adaptare e complezenta in ignoranta.

      Ștergere
    16. Dovada? :)

      Intr-o societate in care adevarul nu este la mare pret citiva membri ai ei vor fi mai devreme sau mai tarziu dezamagiti; asta inseamnind ca vor iesi de sub imperiul amagirii, care-i un deznodamint pozitiv. Eu fac parte dintre acestia. Si aceasta este o deterrminare a sistemelor vietii, trairea in deceptie este pedepsita cu niscai suferinta...citeodata cu moartea - este inevitabil. Ori urmaresti adevarul ori ti-o iei pe coaja:)

      Arati ca dobandirea informatiilor corecte 'reduce' determinismul... elibereaza cumva constrangerile, macar cele subiective.

      Nu as spune ca ceva poate sa reduca determinismul. Adevarul te trimite pe alta cale decit aceea furizata de minciuni, iti deshcide o alta cale, privita de unii ca o eliberare, insa la radacina lucrurilor tot determinat esti.

      Faptul ca sunt miliarde in crestere exponentiala... care nici macar n-au preocupare fata de adevar (ce sa mai zic de toate celelelalte formele de viata)... arata clar ca adevarul n-are nicio legatura cu supravietuirea

      Daca nu reusesc sa prevada pericolul care se afla in fata lor vor plati pretul pina cind vor invata sa evite pericolul. Asa functioneaza adaptarea si la nivel de ADN si la nivelul psihologic individual, si la nivelul psihologic social.
      Sigur, citeodata pretul este moartea. Eu sint optimist in sensul ca cred ca vom invata sa evitam acest pericol al suprapopularii. Dar cine stie, poate nu o sa crapam de tot ci doar 95% din populatie si atunci o sa ramana inscris in mitologia urmasilor nostri cum oamenii zburau in spatiul cosmic, vorbeau si se vedeau din orice capat de pamint, aveau avioane supersonice, bombe nucleare, animale electronice, drumuri suspendate si usi care se deschideau automat in fata lor, dar erau prea prosti ca sa se prinda ca-s prea multi si se intind mai mult decit ii tine plapuma.

      Ștergere
    17. Vreau sa te concentrezi pe aceasta ultima idee: Faptul ca sunt miliarde in crestere exponentiala... care nici macar n-au preocupare fata de adevar (ce sa mai zic de toate celelelalte formele de viata)... arata clar ca adevarul n-are nicio legatura cu supravietuirea

      Astfel, tu zici ca adevarul este ceea ce sprijina supravietuirea.
      Si oarecum implicit ca nu e adevar... ceva ce nu sprijina supravietuirea.

      Or, populatia sporeste exponential fara nicio legatura cu vreun adevar.
      Nici membrii ei nu sunt in posesia vreunei formule magice, nici nu se poate spune ca cei din trecut au inventat un miracol care sa contribuie la cresterea exponentiala a populatiei.
      Intelegandu-se ca astea magic si miracol sunt un fel de superadevaruri :)

      Sau, daca esti de parere ca populatia, la modul ca un fel de subconstient colectiv, este in posesia vreunui adevar care ii sprijina supravietuirea... atunci arata-mi-l si mie, concret, care este!

      Altfel, cum se explica progresul supravietuirii?
      Daca nu se explica printr-un adevar, si se explica printr-o intamplare sau un neadevar sau altceva... atunci 'adevarul' nu mai e adevar, pt ca acel altceva... e mai util supravietuirii decat 'adevarul'.

      Ștergere
    18. Faptul ca sunt miliarde in crestere exponentiala... care nici macar n-au preocupare fata de adevar [...] arata clar ca adevarul n-are nicio legatura cu supravietuirea

      Ba orice creatura este mai bine adaptata sau mai prost adaptata la mediu, dupa cum ii functioneaza sistemul de reprezentare al realitatii. Tu acuzi aici ca sistemul nu este perfect. Sigur ca nu este, dar sistemul de asemeni evolueaza si se transforma. Pai probabil noi sintem prima specie de animale a caror indivizi sint interesati e supravietuirea speciei, si nu doar a individului.

      Sau, daca esti de parere ca populatia, la modul ca un fel de subconstient colectiv, este in posesia vreunui adevar care ii sprijina supravietuirea... atunci arata-mi-l si mie, concret, care este!

      Pai sintem toti posesori de ADN, iar acest ADN contine informatia suficienta pentru a construi masinarii biologice care sa-i perpetueze existenta. Este un plan pentru crearea unor planuri de adaptare si care functioneaza in baza anumitor strategii. Creierul nostru asta contine, planuri de adaptare.

      Altfel, cum se explica progresul supravietuirii?
      Daca nu se explica printr-un adevar, si se explica printr-o intamplare sau un neadevar sau altceva


      Din cite am inteles eu, motivul pentru care exista molecule complexe stabile precum ADN-ul, este acelasi motiv pentru care exista alte formatiuni fizice complexe, precum atomul. Si cred ca este din cauza ca daca pompezi energie intr-un spatiu constrins, ea va incepe sa se aranjeze sub anumite forme, forme din ce in ce mai complexe, odata cu numarul si structura constrangerilor. Aici pe Pamant avem o adevarata explozie a structurilor complexe, deoarece fiecare dintre ele le "sculpteaza" pe celelalte, existenta fiecaruia dintre ele determina existenta celorlalte, adica o forma de viata reprezinta o constringere pentru celelalte.
      Progresul supravietuirii trebuie bazat undeva in stiinta fizicii, trecind prin chimie si ajungind la biologie. Cred totusi ca este mai simplu deocmadata sa intrebam de ce supravietuieste atomul si de ce exista o progresie a formelor de supravietuire atomica, de la atomi simpli la atomi din ce in ce mai grei, de la Hidrogen, Heliu, Beriliu trecind prin Fier si Fosfor, pana la Poloniu si Bismut si apoi altele si mai grele. Atomii grei se formeaza in conditii determinate la baza de gravitatie si distributia neuniforma a materiei in Univers.
      O teorie pe care eu o agreez zice ca si asupra atomilor si a tuturor particulelor functioneaza o selectie naturala precum cea care opereaza asupra formelor de viata. Insa de unde vin constrangerile exact si cum au ajuns sa existe, nu prea am cum sa stiu, si n-am ajuns sa fiu atat de avansat cu studiul fizicii.
      Cum a luat nastere adevarul din lucruri atat de simple? Cumva a luat nastere; toate lucrurile complexe s-au nascut din cele simple.

      Ștergere
    19. 'orice creatura este mai bine adaptata sau mai prost adaptata la mediu, dupa cum ii functioneaza sistemul de reprezentare a realitatii'

      Imi pare ca asta poate fi aplicabil cel mult la oameni.
      Nu stiu de la ce nivel al evolutiei putem vbi de 'reprezentare a realitatii'... dar cu siguranta ca supravietuirea ii precede :)
      Procariotele par cel mai de succes organism, in termeni numerici... poate si ca calitate a vietii :)
      Cred ca sunt cei mai experti intr-ale supravietuirii... dintre toate speciile!
      Chiar nu vad cum le poti asocia vreun fel de 'reprezentare a realitatii'

      Astfel spus, un om care se inseala in masura a 99% din reprezentarea sa a realitatii... tot are mai multa dreptate decat un procariot :)
      Or americanul care se uita la tv 10 ore/zi cu hotdogu si coca-cola... e cam ca procariotul, atat dpdv al reprezentarii realitatii, cat si al norocului sau ca supravietuieste in virtutea inertiei ca societatea e constituita din tipul astia de oameni, perfect adaptati la societatea absolut bolnava...

      Ștergere
    20. Nu stiu de la ce nivel al evolutiei putem vbi de 'reprezentare a realitatii'... dar cu siguranta ca supravietuirea ii precede :)

      Pe undeva trebuie sa existe o totusi o suprafata de contact intre obiectul / vietatea considerata si mediul inconjurator, o suprafata de contact intre bacterie si exterior, si pe aceasta suprafata se tranzactioneaza informatie, eu as spune ca aceste tranzactii de informatie sint o reprezentare primitiva a mediului pe care o detine acea vietuitoare.

      Cred ca sunt cei mai experti intr-ale supravietuirii... dintre toate speciile!

      Ei sint adaptati ca sa traiasca intr-un anumit mediu, iar noi sintem adaptati sa traim in altul. Apoi noi continem mai multe mii de specii de bacterii inauntrul nostru; in cea mai mare parte sintem construiti din bcaterii. Nu poti sa spui ca unii-s mai adaptati ca altii, cind vine vorba de bacterii si oameni.

      Or americanul care se uita la tv 10 ore/zi cu hotdogu si coca-cola... e cam ca procariotul, atat dpdv al reprezentarii realitatii, cat si al norocului sau ca supravietuieste in virtutea inertiei ca societatea e constituita din tipul astia de oameni, perfect adaptati la societatea absolut bolnava...

      el poate sa fie adaptat pefect la mediul social uman insa daca mediul social uman, daca societatea umana nu-i adaptata la rindul ei la mediu atunci toata adaptarea lui este degeaba.
      Procariotul este un fin cunoscator al adevarului; el cunoaste in ADN-ul sau informatiile relevante supravietuirii sale si acestea sint suficiente. De povesti n-are nevoie. Americanul.care se uita la TV..depinde ce programe urmareste, dar in general toate sint proaste si sint sortite ca sa distraga pe om la la realitate si sa-l tina in fata televizorului.

      Ștergere
    21. 'eu as spune ca aceste tranzactii de informatie sint o reprezentare primitiva a mediului pe care o detine acea vietuitoare.'

      As fi de acord... insa in ce mod poate o asemenea reprezentare fi 'adevarata' sau 'falsa'?

      Procariotul este un fin cunoscator al adevarului; el cunoaste in ADN-ul sau informatiile relevante supravietuirii sale.
      El cunoaste un adevar, alte forme de viata cunosc alt adevar (cel care le e relevant supravieturii lor).
      Insa lumea e totusi una singura, chiar daca 'mediile' sunt nenumarate.
      Iar procariotele si toate speciile care nu au nimic de spus in legatura cu reprezentarea lor primitiva a mediului... automat sunt in posesia adevarului... pt ca n-ar avea posibilitatea sa fie altfel... deoarece orice greseala, cat de mica, le poate pune instantaneu capat fragilelor vieti.

      Or organismele mai complexe ajung sa aiba reprezentari mult mai largi ale lumii... decat strict ce releva supravietuirii.
      Imi pare asadar ca sugerezi ca, cu cat reprezentarea e mai larga, cu atat e mai eronata, pt ca diverge de la strictul necesar, care prin definitie e adevarat.

      Or asemenea perspectiva vine in deplina contradictie cu gandirea obisnuita a tuturor oamenilor... ca putem cunoaste lucruri adevarate, nu ca tot ce nu foloseste supravieturii e neadevarat!
      Or ce rost ar mai avea stiinta... de vreme ce evident ca toata cunoasterea universului nu pare cu nimic imediata supravieturii :)

      Ștergere
    22. "Imi pare asadar ca sugerezi ca, cu cat reprezentarea e mai larga, cu atat e mai eronata, pt ca diverge de la strictul necesar, care prin definitie e adevarat."
      Asta am inteles si eu! S-a ajuns ca din cauza complexitatii perceptiilor umane si posibilitatea manipularii lor, strictul necesar sa devina contestabil ca adevar. Si sa devina mai importante alte concepte, care nu sunt incadrabile in strictul necesar. Dar contestabil nu de catre stiinta, pentru ca nu e vorba de ea aici, ci de natura gandirii omului, de inertia foarte mare pe care o are schimbarea acestei gandiri in raport progresul fenomenal al stiintei, de bogatia de informatii noi si nu tocmai usor de inteles legate de perceptia actuala (aproximativa) a adevarului.

      "tot ce nu foloseste supravieturii e neadevarat"
      Se intelegea asta? Mai degraba eu am vazut ceva de genul "tot ce nu foloseste supravietuirii este mai putin important" si in contextul actual mi se pare i idee interesanta orientarea eforturilor spre a intelege mai bine care ne sunt necesitatile stricte, de a ne concentra perceptiile intr-acolo intai, si apoi spre alte directii. E posibil ca intreaga societate sa isi schimbe principiile asa.

      Ștergere
    23. "tot ce nu foloseste supravieturii e neadevarat"Se intelegea asta?
      Am sintetizat din mai multe discutii :)

      Eu nu inteleg de unde axiomatizati voi ca necesar supravietuirii=adevarat????
      Pur si simplu: de unde reiese??
      In ce fel faptul ca 'marul este de mancare' e mai adevarat decat '1+1=2' sau ca 'rasaritul de soare e frumos'?

      Ștergere
    24. Cred ca decurge din intelesul cuvantului axioma, care defineste o evidenta. Strict necesar inseamna ca fara acea necesitate nu poti supravietui in mod evident.
      Ca exemplu nu as folosi marul, pentru ca nu mi se pare o necesitate atat de evidenta precum oxigenul de exemplu. E evident ca fara oxigen noi nu putem supravietui. Sau ia hrana, sau apa. Avem nevoie de oxigen e o axioma.

      Ștergere
    25. Simplul fapt ca avem nevoie de oxigen... nu face afirmatia in sine ca 'avem nevoie de oxigen' sa fie cine stie ce lucru interesant de spus :) E chiar o banalitate!

      Dimpotriva, oamenii asteapta de la adevar sa fie ceva care sa le taie rasuflarea, monumental etc.

      De fapt, cred ca am inteles, voi aveti in minte ca adevar=util.

      Eu nu am deloc in minte asa ceva. Adevar=obiectiv, suprem. Adica tocmai pe dos.

      Pentru mine e mult mai 'adevarat' ca rasaritul e frumos decat ca avem nevoie de oxigen.

      La o adica, avem nevoie de oxigen ar risca, dpdv utilitarist, sa fie 'mai adevarat' decat E=mc2
      Insa nu este, pt ca e o doza de relativ in nevoia noastra de oxigen... chiar daca una mica :)
      E=mc2, in calitatea de lege a universului (sa presupunem), are mai multa obiectivitate decat nevoia noastra de oxigen.
      Prin urmare, E=mc2 e 'mai adevarat' decat ca noi avem nevoie de oxigen.

      Nu stiu cum intentionezi sa iesi din dilema asta?!

      Ștergere
    26. De fapt, cred ca am inteles, voi aveti in minte ca adevar=util.
      Eu nu am deloc in minte asa ceva. Adevar=obiectiv, suprem. Adica tocmai pe dos.


      Daca mintea iti este populata de adevaruri inutile si lipsita de cele utile atunci esti un om deceptionat si vei plati pretul pentru deceptie. Esti deceptionat pentru ca nu cunosti un adevar de prim rang, acela ca exista adevaruri utile in anumite situatii, si adevaruri inutile.
      In fapt asta este situatia mea, eu cunosc o groaza de lucruri care nu-mi folosesc la nimic si constat periodic ca exista adevaruri foarte utile pentru adaptarea mea, pe care nu le-am cunoscut, iar apoi sint sigur ca exista altele pe care nu le cunosc. Din nefericire nu doar eu sint in situatia asta ci intreaga noastra specie, oricit am vrea noi sa pictam situatia asta in culori mai frumoase.

      Ștergere
    27. Deceptia poate veni si din aflarea si intelegerea adevarului, pentru ca de multe ori acolo unde nu intelegem formulam acele ipoteze care ne convin mai mult. Si chiar tragem tare de ipotezele alea o vreme, pana ce ratiunea invinge inertia confortului intelectual, lasand gustul deceptiei sa isi faca treaba. E un proces care trebuie sa se desfasoare, are nevoie de un timp. Poate ca dupa un timp, cu antrenarea mintii in a evita tendinta de a adopta ipoteze le confortabile mai mult decat trebuie, poate atunci va putea fi evitata si deceptia.

      Ștergere
    28. Raspundeti totusi la ce am intrebat!!!!

      Ștergere
    29. Prin urmare, E=mc2 e 'mai adevarat' decat ca noi avem nevoie de oxigen.

      N-are cum. Ce-i adevarat e adevarat si gata. Daca nu este total adevarat, este din cauza ca este exprimat in termeni prea vagi, sau care nu mapeaza corect realitatea. De aia adevarurile din fizica arata a fi mai "perfecte" decit alte adevaruri, care-s exprimate in cuvinte vagi, precum "respiratia" - care-i un fenomen extrem de complicat si greu de definit precis. Totusi, nici E=mc2 nu-i adevarat peste tot.

      Din punctul de vedere al obiectivitatii supreme, orice adevar este la fel cu altul, sa consideri ca unul este mai bun sau mai frumos decit altul inseamna sa fii biasat.
      Dar noi ca oameni putem sa stabilim o relatie intre adevarurile de care dispunem, noi putem sa fim biasati, ba inca este chiar indicat sa o facem. Si o ierarhie "naturala" pe multimea adevarurilor este ordonarea dupa cit de utile ne sint. Pe baza acestei ierarhii chiar poti sa construiesti o strategie rationala de dezvoltare a individului sau a speciei, actionind prin eliminarea celor evident inutile. Intr-o competitie intre strategiile de viata aceasta va cistiga intotdeuna.

      Ștergere
    30. De ce sa fie indicat sa fii biasat in favoarea 'adevarurilor' care sunt utile supravietuirii?
      Doar pt ca sunt utile supravieturii...
      In explicatiile voastre totul se reduce la supravietuire.
      Or, supravietuirea este dezirabila doar pt ca este utila ratiunii :)
      Supravietuirea fara ratiune nu ar fi dezirabila.
      Desigur, nici nu s-ar prea putea pune problema de dezirabilitate, in absenta ratiunii :)

      Nu pot sa va inteleg: dupa atatea miliarde de ani, de stele si de galaxii de sacrificii... s-a nascut ratiunea, cel mai splendid aspect al acestui univers!
      In loc sa venerati acest miracol... voi il transformati in ceva atat de trivial ca 'ceva util supravietuirii'.
      La o adica, si un rahat ar fi mai 'adevarat', pt ca e mai util supravietuirii de mancat in risc de inanitie... decat ratiunea pura, care nu tine de foame!

      Noi ar trebui sa ne punem supravietuirea in slujba ratiunii... si in felul asta nu am fi biasati!

      Ștergere
    31. In explicatiile voastre totul se reduce la supravietuire.

      Asta este din cauza unei atitudini mai mult stoice si mai putin hedoniste. Apoi, frumusetea ca exemplu este o masura a sanatatii / capacitatii de reproducere (supravietuire). Toate virtutile la baza lor au o legatura intima cu supravietuirea, virtutile sint reguli de comportament care potenteaza viata in defavoarea mortii. La fel si morala. Scopul vietii este supravietuirea.

      Nu pot sa va inteleg: dupa atatea miliarde de ani, de stele si de galaxii de sacrificii... s-a nascut ratiunea, cel mai splendid aspect al acestui univers!
      In loc sa venerati acest miracol... voi il transformati in ceva atat de trivial ca 'ceva util supravietuirii'.


      Putem sa-l veneram si sa ne inchinam la el si in acelasi timp sa dorin sa punem ratiunea la treaba intr-o anumita directie si nu in directia discutiilor nesfarsite despre vedeta x si intimplarile irelevante din viata ei; in fapt asta este trivializarea de care trebuie scapat. Degraba.

      Ștergere
    32. [i]Asta este din cauza unei atitudini mai mult stoice si mai putin hedoniste[/i]
      Uite ca asta chiar nu pot sa inteleg deloc - cum privim exact acelasi lucru... si il vedem complet pe dos?:)
      Mie imi pare ca nu e nicio diferenta intre hedonism si obsesia supravietuirii. Nu vad nimic stoic in asta. Nici macar aparenta stoicismului :)
      Analog, nici vreo diferenta intre preocuparea, constienta sau nu, pentru supravietuire... si discutii nesfarsite despre vedete.
      In fond, la ce mai folos discutii nesfarsite despre propria viata... decat despre a altuia?!

      Ștergere
    33. Mai mult, supravietuirea este urata si imorala!
      Chiar proclam ca a te preocupa de supravietuire... este mai putin dezirabil chiar decat de vedete!

      Ștergere
    34. Supravietuirea reprezinta instaurarea si mentinerea unei anumite ordini in cadrul haosului cosmic. Ca nu-ti place tie ideea sau nu ti se pare dezirabil.. problema ta. Evolutia formelor de viata este o evolutie a tacticilor de supravietuire.

      Ștergere
    35. 'unei ordini'
      Da, insa Ratiunea e Ordinea suprema!
      Adevarul e Cuvantul lui Dumnezeu.

      Trebuie sa strici ordinea inferioara (supravietuirea), ca sa obtii o ordine superioara.
      Evolutia vietii este un sacrififiu necontenit... doar oamenii vor comfort, fiindu-le frica de sacrificu.

      Privind cu totul altfel lucrurile, natura a sacrificat toate tacticile de supravietuire ce n-au raspuns dictatelor ratiunii.
      Si asa va eradica si omenirea preocupata de supravietuire, nu de adevar!

      Ștergere
    36. Te joci de-a cuvintele. Daca procedezi rational, daca te comporti rational, atunci supravietuiesti, daca te comporti irational atunci inseamna ca o faci intr-un mod care dauneaza supravietuirii. Oamenii urmaresc scopuri "inalte" doar ca mijloace pentru scopul supravietuirii - pentru supravietuire biologica sau pentru supravietuire ideologica - asta este adevarul, n-avem de ce s-o negam.

      Ștergere
    37. D-aia au murit Socrate, Iisus etc... de prea putina ratiune!
      D-aia supravietuiesc, de miliarde de ani, specii care n-au cvasinicio reprezentare a realitatii, deci nici macar posibilitatea teoretica a rationa...
      D-aia supravietuiesc cei mai adaptati indivizi la 'legea junglei'... asta e ratiunea lor!

      Toti ne jucam cu cuvintele, de vreme ce nimeni nu posesa proprietatea lor absoluta.
      Si tu o dai la intors... cand zici spre exemplu ca un comportament e rational, pt ca favorizeaza supravietuirea individului.
      ALtul e rational pt ca favorizeaza supravietuirea speciei, altul pt ca favorizeaza supravietuirea ideologul, altul pt ca favorizeaza supravietuirea generatiilor viitoare etc. etc. etc.
      Asa sigur gasesti o redefinire pt orice...

      Ștergere
    38. D-aia au murit Socrate, Iisus etc... de prea putina ratiune!

      Au murit biologic dar au supravietuit ideologic. Ei au stiut foarte bine ce fac.

      D-aia supravietuiesc, de miliarde de ani, specii care n-au cvasinicio reprezentare a realitatii, deci nici macar posibilitatea teoretica a rationa...

      Acele specii sint protorationale. Ratiunea, ca orice sistem de trafic de informatie a evoluat din ceva, nu a venit din neant sau dintr-o dimensiune alternativa si se intimpla ca a evoluat in conjunctie cu sistemele nervoase primitive ale speciilor din vechime, destul de asemanatoare cu euglena verde. Ratiunea este un mecanism evoluat, nu cuvintul lui D-zeu sau absolutul suprem care ne-a parvenit doar noua, oamenilor, intr-o strafulgerare temporala.

      Ștergere
    39. 'Au murit biologic dar au supravietuit ideologic.'
      Este, desigur, un lucru mare ce-ai spus... dar nu este suficient de mare!
      Asa si Marx a supravietuit ideologic... insa supravietuirea asta ideologica e tot un fel de viata care se indreapta spre moarte... deoarece societatea se schimba, cultura evolueaza... si in curand se va fi sters zestrea ideologica ce a supravietuit mortii biologice.

      Generatiile urmatoare nici n-o sa mai stie de Socrate... iar Iisus e tinut in viata doar prin imagini de catre Biserica :) Marx cu atat mai putin...

      Ceea ce indici tu prin 'supravietuire ideologica', desi e frumos si bine... nu e deplin Adevarul!
      Adevarul este absolut imuabil si nu depinde de opiniile oamenilor si evolutia societatii... in felul asta Adevarul este viu! Pentru ca existenta sa este 'mai viata'... si decat viata biologica, si decat cea ideologica, care sunt supuse mortii. Adevarul insa e etern.

      Ștergere
    40. deoarece societatea se schimba, cultura evolueaza... si in curand se va fi sters zestrea ideologica ce a supravietuit mortii biologice

      Chiar sa fie stearsa total zestea ideologica a lui Cristos sau a lui Socrate, si tot raman determinarile survenite de pe urma ideologiei si activitatii lor, acelea raman pentru totdeauna, sint imposibil de sters, la fle cum unele experientele din copilarie sint uitate si imposibil de reamintit, dar raman in subconstient.
      Apoi cunoastem pe la ora actuala ca trecutul, viitorul si cu prezentul sint relative, adica ceea ce dintr-un sistem de referinta este demult trecut, pentru alt sistem de referinta nici nu a inceput sa se intimple - cum zice teoria relativitatii. Devenirea Universului, chiar si intr-o vecinatate minsuscula a sa, nu poate fi stearsa de pe nicaieri. S-a intimplat, se intimpla si se va intimpla si faptul ca s-a intimplat va fi intotdeauna adevarat.

      Adevarul este absolut imuabil si nu depinde de opiniile oamenilor si evolutia societatii... in felul asta Adevarul este viu! [..]Adevarul insa e etern

      Eu sint citusi de putin interesat de acest adevar despre care vorbesti tu, eu sint interesat despre adevaruri cu care putem opera noi oamenii, care ne ofera putere de predictie, iar tu vorbesti despre lucruri pe care nu le cunosti si n-ai cum sa le cunosti. Nici macar nu stii daca exista asa ceva.
      Iar apoi ceva care nu se schimba, nu evolueaza ci ramane complet intepenit intotdeauna, nu este viu ci este cit se poate de mort, nu se poate mai mort decit atata.

      Ștergere
  3. Ti-am citit articolul de vreo cateva ori si la general ... nu prea am gasit ce obiecta. Am indrazneala de a adauga un cuvant unei propozitii pe care Serpent a inteles-o gresit.

    Capacitatea de-a reprezenta corect realitatea ,,PERICOLULUI" a atins apogeul la specia umană, şi acea reprezentare a realităţii de cea mai înaltă calitate se numeşte în limbajul nostru adevăr.

    Serpent a inteles ca vorbesti despre apogeul progresului.(dupa prima citire si eu tot asa am inteles)
    Serpent a zis :
    ,,Da, mi se pare aroganță atunci când afirmi că este apogeul pentru că îi consideri pe toți cei care vor urma, generațiile viitoare, incapabili de a progresa, te crezi mai special decât înaintașii și urmașii ori cel puțin asta lași să se înțeleagă.
    Eu asta am înțeles. Poate am greșit. "



    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai inteles bine, eu cred ca mai avem foarte mult de progresat, nu sustineam ca am ajuns la apogeul progresului.
      Ceea ce ziceam este ca dintre toate speciile de animale, noi oamenii, avem cea mai buna si cea mai avansata reprezentare a exteriorului in cadrul formelor de viata existente la noi pe planeta - eu privind viata ca un tot unitar. Nici macar nu as sustine ca nu o sa facem rost de una si mai buna. De fapt sper ca o vom perfectiona considerabil pe aceasta pe care o folosim. Intr-adevar, fraza in chestiune poate da nastere la interpretari insa eu am gindit-o in contextul mai larg al celor scrise deasupra si sub ea.

      Ștergere
    2. 'motivul pentru care exista molecule complexe stabile precum ADN-ul, este acelasi motiv pentru care exista alte formatiuni fizice complexe, precum atomul. Si cred ca este din cauza ca daca pompezi energie intr-un spatiu constrins, ea va incepe sa se aranjeze sub anumite forme, forme din ce in ce mai complexe, odata cu numarul si structura constrangerilor'

      Intr-adevar, splendid. Insa inlocuieste o necunoscuta printr-alta aproape imposibil de cunoscut.
      In realitate, este doar o reformulare: DE CE are energia proprietatea asta, ca daca o pompezi intr-un spatiu constrins, ea va incepe sa se aranjeze sub anumite forme, forme din ce in ce mai complexe, odata cu numarul si structura constrangerilor??

      Imi pare ca asta e samanta inteligentei. Si a vietii, si a intregii existente.
      Practic, daca energia '''''nu stia''''' sa faca asta, nimic nu mai exista.
      E ca si cum la Big-Bang ar fi invatat sa faca asta:)

      Imi pare ca abordarea asta 'toate lucrurile complexe s-au nascut din cele simple' conduce ireductibil la intrebari imposibil de raspuns, gen ce si de ce Big Bang?

      Ștergere
    3. In realitate, este doar o reformulare: DE CE are energia proprietatea asta, ca daca o pompezi intr-un spatiu constrins, ea va incepe sa se aranjeze sub anumite forme

      Orice intuitie pe care am avea-o fata de aceasta intrebare ar putea sa fie o mare deceptie. In fizica nu se mai intreaba de ce se intimpla x, ci se intreaba cum se intimpla x. In principiu stim cum se intimpla si este o proprietate colectiva a energiei / spatiului / timpului. De ce energia se comporta astfel? Cum ar putea sa se intimple altfel? Sa pompezi energie (caldura sa zicem) intr-un spatiu inchis si ea sa se aseze omogen si izotrop, sau total aleator?

      'toate lucrurile complexe s-au nascut din cele simple' conduce ireductibil la intrebari imposibil de raspuns, gen ce si de ce Big Bang?

      Asa apare a fi in acest Univers istoric vorbind; insa in afara lui poate ca se intimpla altfel. Unii spun ca intreg Universul nostru ar fi de fapt o gaura neagra - posibil. Intotdeauna vor mai fi niste intrebari fara raspuns. Aceste intrebari fara raspuns eu zic sa le lasam pentru generatiile viitoare, sa aiba si ei la ce se gindi, iar noi am putea sa ne gindim cum s-ar putea face sa mai existe generatii viitoare pe aici prin zona. In materie de Big Bang nu mai putem decit sa speculam.

      Ștergere
    4. Cand intreb ''de ce'' nu ma refer cauzal sub aspectul intentionalitatii vreunei agentii externe inteligente :) Incat sa nu aiba sens intrebarea.
      De ce inseamna, mai cu seama, ce anume in structura, in esenta sa, face energia sa se comporte astfel?
      Sau ce alt factor in afara de ea, daca nu e energia cel mai fundamental lucru?

      Desigur, e aparent satisfacator sa observi cum se intimpla, o proprietate colectiva a energiei / spatiului / timpului.
      Dar e necesar sa se explice de ce anume exista aceasta proprietate. De ce e asa si nu altfel?
      Si nu in sensul de a filosofa fara rost. Insa, daca nu avem nicio intelegere de ce e asa... atunci putem fi in eroare colectiva... si sa nu fie de fapt asa, ci doar noi sa fim limitati (autolimitati) la a intelege lucrurile astfel.

      Imi pare ca oamenii care accepta ca sunt lucruri pe care nu le pot intelege... sunt mai irationali decat cei care admit explicatii irationale ale acestor lucruri pe care nu le pot intelege.
      Pt ca tot ceea ce intelegem pare construit pe ceea ce nu intelegem, Deci tot ceea ce intelegem e cel mai probabil un castel de carti de joc.
      Macar cel care admite explicatii irationale... e mai consecvent demersului de cunoastere, decat cel care abdica in fata necunoscutului.

      Ștergere
    5. Dar e necesar sa se explice de ce anume exista aceasta proprietate. De ce e asa si nu altfel?
      Si nu in sensul de a filosofa fara rost.


      Daca se explica aceasta proprietate atunci implicit vom fi capabili sa facem noi scamatorii cu energia, niste scamatorii mult mai fantastice decit orice avem acum la dispozitie. Asta ne mai lipsea, babuini cu puteri divine...

      Pt ca tot ceea ce intelegem pare construit pe ceea ce nu intelegem, Deci tot ceea ce intelegem e cel mai probabil un castel de carti de joc.

      Ceea ce intelegem este construit pe experienta realitatii, in masura in care este construit corect. Apoi cunoasterea mie-mi apare ca o structura fractala, nu ca o piramida. Exista parti din realitate care nu-s explicate... pai cum ar fi altfel? omniscienta nu este un lucru rezonabil.

      Macar cel care admite explicatii irationale... e mai consecvent demersului de cunoastere, decat cel care abdica in fata necunoscutului.

      Pai atunci poate sa ia premiul pentru consecventa insa nu va reusi sa-l ia pe acela pentru calitatea explicatiilor sale.

      Ștergere
  4. nu se poate zbura mai repede de o zecime din viteza luminii. La viteze mai mari decât aceasta, dacă lovești un obiect oarecare, cantitatea de energie eliberată se apropie de cea a unei bombe nucleare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu se poate .... bla bla.

      La aparitia locomotivei cu aburi se credea ca, la o viteza mai mare de 30 kilometri pe ora, oamenii se vor sufoca ori le vor plesni plamanii ! La inceputul anilor 1940 era raspandita ideea ca avioanele nu vor putea depasi viteza de 700 kilometri pe ora. Peste cativa ani, ca nu poate fi depasita viteza sunetului. LA ORA ACTUALA consideram că nu poate fi depasita viteza luminii. Dar asta nu inseamna ca nu e posibil.

      Ștergere
    2. Sunt in principiu de acord... insa trebuie luat si un varf de lingura de sare :)

      Simplul fapt ca omenirea s-a inselat in trecut... nu implica deloc automat ca toate visurile din prezent vor deveni in viitor realitate.

      Oamenii au visat dintotdeauna nemurirea... si nu s-a dobandit cu progresul tehnologic. Nici teleportare sau calatorie in timp.
      Au visat si masini care zboara... nici astea nu s-a implinit.
      Chiar si a da comenzi vocale calculatorului... sau macar sa scrie corect dupa dictare... nici ceva atat de trivial nu s-a implinit! Desigur, poate unele se vor implini o data si o data.
      Dar imi pare ca bati spre 'un numar cu o infinitate de zecimale are toate secventele de cifre posibile'

      Dar nu mai zic de chestiuni majore: gen sa scada emisiile mondiale de CO2... pace, bunastare, eliminarea saraciei si bolilor etc.

      Trebuie inteles concret de ce nu se poate ce nu se poate si, daca cunoscand aceasta, e plauzibil ca se va putea in viitor.
      Principala constrangere imi pare a fi ca e plauzibil ca civilizatia umana va disparea. Fie nu evadam din sistemul solar inainte sa il inghita soarele... sau cine stie ce calamitate.
      Si nu neaparat, in miliarde de ani, fizic sa il inghita... ci imi pare suficient sa mai evolueze cateva decenii in directia cresterii productiei, implicit temperaturii terestre...
      Din faptul ca timpul e limitat rezulta imediat ca nu tot ce visam se va implini.
      Apoi vin si resursele... si toate constrangerile etc.

      Ștergere
    3. @Adi
      ,,Oamenii au visat dintotdeauna nemurirea... si nu s-a dobandit cu progresul tehnologic. Nici teleportare sau calatorie in timp. bla bla''

      LA ORA ACTUALA NU dar in viitorul apropiat e posibil orice visam azi ,si chear ce nici macar nu visam, o sa fie posibil !

      Ștergere
    4. Deci inteleg ca singurul tau argument in favoarea tezei ca 'in viitorul apropiat e posibil orice visam azi ,si chear ce nici macar nu visam, o sa fie posibil '
      e observatia ca unele dintre visele oamenilor din trecut... s-au implinit cu progresul tehnologic.

      Am aratat in raspunsul precedent ca nu consider un argument solid.

      Ștergere
    5. @Adi
      Ce consideri tu ... sau eu e irelevant. Si eu nu m-am referit la visu' lu nea Vasile care viseaza ca o sa ploua cu tuica, m-am referit la lucrurile care cu tehnologia din ziua de azi nu sunt posibile.
      Cel mai bun exemplu il poti vedea in filme, cum isi inchipuiau viitorul bazat pe tehnologia de atunci. Acum iti pare banal cand Bond vorbeste la o chestie mica dar la vremea ei a fost ceva SF. Gresala care o fac majoritatea este ca isi ichipuie viitorul bazat tot pe technologia din prezent. In filmul ,,Back in the Future'' sa ajuns in viitor in 2015. Actorul intra in ceva bar in care in loc de barman erau televizoare cu tub catodic. Nu plazma, nu holograme ci monitoare CRT. Vitorul nu trebuie vazut prin prisma tehnologiei actuale fiinca in tehnologie nu exista limite.

      Ștergere
    6. Daca Ce consideri tu ... e irelevant... atunci in ce baza faci afirmatia ca in tehnologie nu exista limite???
      Care este ceva ce tu consideri :)

      Ștergere
    7. Daca asta ai inteles tu .... ca EU consider ca in tehnologie nu exista limite, nu mai are rost sa discutam de dragul de a ne contrazice. O zi buna.

      Ștergere
    8. Am inteles si ca tu consideri ca e o axioma ca in tehnologie nu exista limite :)

      Ștergere
  5. http://www.contributors.ro/cultura/singuri-in-univers-și-condamnați-sa-ramanem-așa…-despre-paradoxul-lui-fermi-și-ecuația-drake/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Chiar si un om singur trebuie sa afle cum se poate supravietui in singuratatea lui. Cred ca frica de singuratate vine din instinctele unei specii foarte sociale; cine stie, poate singuratatea noastra este o binecuvintare si nu o condamnare.

      Oricum mai avem cateva lucruri de explorat pe afara, doar ca eu zic ca fara un salt psihologic similar cu dezvoltarea cognitiei superioare la oameni, nu se va produce un alt salt tehnologic.
      Pai noi intelegem relativitatea si cuantica precum intelege o maimuta poezia, si in esenta, creierul nostru este identic fiziologic cu cel al unui culegator - vanator de acum 50000 de ani.

      Ștergere
    2. E foarte profunda observatia asta: noi intelegem relativitatea si cuantica precum intelege o maimuta poezia, si in esenta, creierul nostru este identic fiziologic cu cel al unui culegator - vanator de acum 50000 de ani

      Foarte foarte profunda! Oare ce implicatii are?
      Ne arata, in primul rand, o limitare insurmontabila... dar si un potential extraordinar.
      Concret, cum rezulta logic plafonarea cunoasterii universului (extern) din plafonarea evolutiei biologice si psihologice??

      Ștergere
    3. Creierele noastre au atins destul de repede limitarile constructiei lor, ceea ce este o mare realizare si probabil un si mai mare pericol.Tocmai de aceea ne-am apucat sa construim creiere artificiale (care sint tot naturale, provenite din natura noastra) si care se descurca mult mai bine cu numerele, spatiile infinite si probabilitatile; creiere de computer care functioneaza ca upgrade-uri ale creierului clasic. Insa creierele actuale de computer nu au imaginatie si viziune ca a noastra, ne sunt superioare doar in anumite directii. Sa fim optimisti si sa speram ca inteligenta artificiala cind va aparea, va fi mult mai desteapta decit asta a noastra si ca nu se va gindi automat sa ne transforme in sclavi. Ca virusi informatici avem deja, mai lipsesc oamenii.

      Concret, cum rezulta logic plafonarea cunoasterii universului (extern) din plafonarea evolutiei biologice si psihologice??

      Nu cred ca sintam plafonati in vreun fel, oricum nu are rost sa discuti de evolutie biologica decit pe perioade de mii, zeci de mii de ani, in functie de ciclul de viata al vietuitoarei. Cert este ca sintem intr-un regim accelerat de transformare si nu prea stim incotro se indreapta. Dar este adevarat ca cunoasterea noastra despre Univers a inaintat prea repede intr-o zona in care capacitatile obisnuite ale creierului uman sint in mod clar depasite.

      Ștergere
  6. ATEÍSM s. n. Doctrină care se bazează pe negarea existenței lui Dumnezeu și a oricărei divinități.

    Dexu e nebun!

    DOCTRÍNĂ, doctrine, s. f. Totalitatea principiilor unui sistem politic, științific, religios etc.

    RăspundețiȘtergere