Pagini

miercuri, 26 aprilie 2017

În loc de încheiere

 Venind vremea să pun punct acestui blog, cu care mi-am ocupat o parte din timp într-un mod plăcut şi constructiv, o să las aici un articol de încheiere. Vreau pe această cale să-mi exprim gratitudinea faţă de toţi colaboratorii blogului, cei poftiţi şi cei nepoftiţi, care au binevoit să contribuie la secţiunea de comentarii cu perspective diferite şi interesante asupra subiectelelor puse în discuţie. 
  Aceste discuţii m-au îndreptat pe mine să-mi explorez mai adînc credinţele şi necredinţele şi să evoluez pe drumul care s-a desfăşurat în faţa mea. Odată cu această evoluţie s-au modificat şi motivaţiile mele de-a scrie în acest loc, în acest format şi în acest stil, şi drept urmare o să-mi iau vacanţă eternă de la scrierea de texte aici; cel mai probabil o să optez în viitor pentru un site în limba engleză, cu o tematică puţin diferită.
   Voi lăsa aici totuşi concluziile la care am ajuns după îndelungate discuţii şi reflecţii, relativ la cîteva subiecte care au fost abordate prin aceste locuri.
   În ceea ce priveşte religia, aş zice că impactul ei asupra omenirii este perceput ca unul mult mai mare, în comparaţie cu efectul ei real, şi aici, la capitolul religie, nu aş include doar religiile mistice, precum creştinismul sau islamul, ci orice sistem ideologic care pretinde să organizeze şi să traseze linii pentru existenţa individului şi a colectivităţilor umane, precum sistemele politice, gen comunism, capitalism, liberalism ori feudalism. Eu aş spune că de la distanţă cel mai mare impact asupra vieţii oamenilor îl are tehnologia şi că religiile sînt construite mai degrabă ca o reacţie la evoluţia tehnologică, ele constituind de fapt tot o formă particulară de biotehnologie, pe care ar trebui să o numim inginerie socială. Numind-o astfel, şi realizînd că în fond asta este, te pomeneşti că vom reuşi şi recunoaştem mai bine ceea ce vrem de la aceste inginerii sociale, să eliminăm filoanele de idei iraţionale care există în ele şi să le introducem în cadrul celorlalte inginerii, laolaltă cu ingineriile aerospaţiale, ingineriile zootehnice, ingineriile miniere sau cele eoliene.
   În ceea ce priveşte subiectul mai larg al tehnologiei, am să iau pentru demontraţie un cuţit drept exemplu. Cuţitul, o formă de tehnologie foarte eficientă atît pentru tăierea zarazavaturilor şi a pîinii, cît şi pentru tăierea oamenilor, este o tehnologie tipică, ce are efecte mixte, care se întind de la acte folositoare vieţii umane, pînă la acte folositoare terminării ei. În discuţia despre tehnologie, există mai multe tabere; sînt cei care ar interzice cuţitul, sînt cei care ar minimiza efectele negative ale folosirii cuţitelor şi cei care le-ar exagera, odată cu cei care ar minimiza efectele pozitive ale folosirii cuţitelor şi ceilalţi, care le-ar exagera şi ar susţine că orice copil trebuie să aibă cuţitul lui de jucărie.
   Ceea ce susţin eu, este ca noi nu vom reuşi în veci să renunţăm la cuţit, în ciuda oricăror restricţii şi interdicţii; pur şi simplu dacă stai să te gîndeşti, cuţitul este peste tot, există pînă şi în gura noastră şi dacă cele din gura noastră sînt ceva mai ştirbe atunci sigur vom găsi nişte animale care sînt dotate cu nişte cuţite mai ascuţite. Acţiunea de-a tăia ceva impune existenţa cuţitului, la fel cum existenţa celorlalte tehnologii este impusă de existenţa acţiunii pe care ele sînt sortite să o împlinească. Prezenţa indiscutabilă a cuţitului în toate culturile, epocile şi civilizaţiile umane, ne arată că nu vom scăpa prea curînd de tehnologie, aşa că trebuie să ne descurcăm cu ea şi să ne adaptăm la ea.
   Şi locul în care putem să umblăm pentru a elimina cele mai multe efecte nedorite ale utilizării tehnologiei, nu se află în afara noastră ci se află înăuntrul nostru, în cele mai ascunse fundături ale spiritului uman, acolo unde se află dorinţa, frica, răbdarea, plictiseala şi furia. Mai exact, pentru a reglementa folosirea tehnologiei, trebuie să reglementăm emoţiile noastre, care sînt sursa comportamentelor noastre şi prin consecinţă comandă uzul tehnologiei. 
  În acest domeniu doresc eu să mă specializez acum, cel al ingineriilor şi tehnologiilor emoţionale, mai cu seamă cunoscînd că specializarea în acest domeniu este calea către adevăr. Ce înseamnă a afla adevărul ? Înseamnă a avea o privire detaşată asupra realităţii, iar această privire nu poate fi proiectată decît în prezenţa unui control subtil al propriilor emoţii, în prezenţa unei specializări a conştiinţei de-a nu fi afectată de emoţii în modul radical în care acest lucru se întîmplă într-un creier obişnuit. Cele mai multe emoţii vor canaliza atît conştiinţa cît şi percepţia în anumite direcţii, astfel ele ascunzînd o parte din realitate şi exagerînd pe altele şi astfel oferind o percepţie distorsionată asupra ei.
   Din nefericire sau din fericire, ştiinţa nu prea se ocupă cu aceste lucruri, ea fiind credincioasă paradigmei ei, de-a descrie ceea ce este, ceea ce există, şi astfel evitînd să se ocupe de ceea ce se doreşte să fie, ceea ce se vrea să fie, de modul în care un om vrea să transforme psihologia sa unică, care ţine de inginerie psihologică. Ingineria psihologică va fi prin definiţie pseudoştiinţifică şi este cazul a spune că emoţiile sînt cel puţin dificil de măsurat, ele fiind o parte din experienţa subiectivă a individului, iar asupra conştiinţei încă se poartă discuţii legate de ceea ce ea este şi prin urmare ştiinţa este încă la începutul drumului în ceea ce priveşte acest subiect. 
  Conform cu explorările pe care le-am întreprins eu, cea mai bună documentaţie legată de ingineria propriilor emoţii se poate găsi la oamenii "iluminaţi", după tiparul lui Buddha sau după un tipar similar acestuia, şi pe aceştia îi studiez acum, descoperind că există lucruri foarte inteligente pe care aceşti indivizi le au de spus şi satisfăcîndu-mi setea neostoită de explorare a subiectelor mistice şi misterioase, precum şi nevoia de-a consuma umor de calitate.
  Speranţa mea este că va veni o vreme cînd practicile recomndate de către aceşti indivizi îşi vor găsi locul în cultura mainstream şi în obiceiurile zilnice ale omului modern, care are o putere foarte mare asupra elementelor naturii, dar o putere prea mică asupra propriei sale fiinţe. Doresc deci putere tuturor oamenilor, putere asupra lor, care este cea mai bună dintre toate lucrurile.
    

17 comentarii:

  1. O veste proasta pentru cel putin un fan al tau...Pot afirma ca blogul tau m-a determinat (in mare masura)sa ajung ateu,prin 2014.Pentru asta,si nu numai,iti multumesc.
    Bafta multa in proiectele tale de viitor !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mersi ptr aprecieri.
      citeodata o veste apare a fi proasta ca mi atarziu sa se descopere ca a fost un lucru bun. cel putin pentru mine asa e.

      Ștergere
  2. io sunt credincios dar regret iesirea din scena a unor bloguri vechi (ale ateilor) pe care le "bantuiam"de ani de zile..iti doresc sa ai pare de tot binele din lume. de aci din Spania (unde am "naufragiat" adus de valurile vietii..hasta luego prietene...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu e ca si cum internetul ar deveni lipsit de ateism in lipsa prezentei mele; se descurca oamenii care s amatori de asemena materiale.

      Ștergere
  3. Can't wait to read on your new blog buddy !!!
    The sooner, the better !!!
    Cheers !!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ideea pe care vreau sa o urmaresc acum este sa-mi aduc mintea aproape de cea mai buna forma posibil si apoi sa ma mai apuc de scris. Ramane de vazut cit va dura aceasta operatiune. Dar poate voi lasa o veste cumva.

      Ștergere
    2. Mulțumesc pentru munca depusă pînă acum și pentru cea viitoare. Să nu uiți să postezi noul link cînd va fi cazul. "Putere asupra ta!" e cea mai frumoasă urare pe care am auzit-o pînă acum.

      Ștergere
    3. May the Force be with you!

      Ștergere
  4. Ovidius Naso1 mai 2017, 21:48

    @ Godless
    Vestea incheierii socotelilor cu blogul acesta este una proasta si pentru mine. Am convingeri crestin-ortodoxe, dar iti urmaresc blogul cam de prin anul 2013, iar articolele tale m-au motivat si impulsionat sa citesc si sa ma documentez cat mai mult despre stiinta, filosofie, psihologie, religie, istoria religiilor si chiar si literatura universala, in conditiile in care lecturile mele anterioare erau cu mult mai slabe calitativ si cantitativ. In ultimii ani, motivat si impulsionat de tine si de articolele tale, am reusit sa citesc pana la circa 40 de carti pe an din domeniile antementionate, lucru pe care incerc sa-l fac si in prezent (ceva mai greu, ce-i drept, deoarece mai trebuie sa aloc timp si pentru sclavia de la job). Oricum, ideea este ca niciodata in viata mea nu am fost atat de hamesit de informatii si de cunoastere pana sa dau de blogul tau, iar acest fapt m-a ajutat sa constientizez si alte lucruri, cum ar fi acela ca nu doar religia poate fi sursa pentru moralitate si ca principiile morale pot fi extrase bine merci din surse diverse, atat religioase cat si nereligioase. Astfel, pot spune efectiv ca datorita tie am luat contact cu marile opere ale omenirii, de la clasicii literaturii pana la cei ai stiintei si filosofiei, din care am reusit, cred eu, sa-mi extrag principii valide pe care le-am integrat apoi in filosofia mea de viata. In plus, citindu-ti articolele si vazand cum argumentai si cum iti sustineai pozitiile in comentarii cu argumente logice, am reusit, cred eu, sa fur niscaiva meserie de la tine, lucru care ma ajuta considerabil de mult pe orice plan al vietii. Acum nu imi mai este deloc teama sau rusine sa-mi expun opiniile in public, chiar daca acestea de multe ori nu concorda cu cele ale Bisericii de care apartin sau cu cele ale prietenilor si cunostintelor. Deci Godless, mi-ai facut mai mult bine decat multi din amicii mei crestini si as putea spune si decat o armata de psihologi, asa ca pentru toate astea vreau sa-ti multumesc din inima si desi am ramas inca crestin, vreau sa stii ca pentru mine ai fost si ramai un model pe planuri multiple. Ca sa nu mai spun ca tot datorita tie am imbratisat comunismul si sunt acum un veritabil crestin comunist, cam asa cum o ardeau baietii aia prin Faptele apostolilor care imparteau banii incat "prisosul unora sa compenseze lipsa altora". Inca odata multumesc si tare mi-as dori sa am vreodata in viata asta ocazia sa te rasplatesc in vreun fel sau macar sa te vad la fata si sa-ti strang mana.
    Mult succes pe viitor in ceea ce vei face!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ovidius Naso1 mai 2017, 22:12

      P.S. Godless, vezi ca ti-am dat si un mail pe adresa mihaibravul@yahoo.com. Sper ca inca e buna adresa.
      P.P.S. Nu uita sa postezi link-ul noului blog atunci cand va veni vremea lui.

      Ștergere
    2. Vestea incheierii socotelilor cu blogul acesta este una proasta si pentru mine

      Ma simt obligat sa preazint parabola fotbalistului accidentat.
      Se face ca un anumit fotbalist pe la un antrenament anume a cazut strimb si si-a rupt piciorul intr-un mod iremediabil, astfel privind vestea cea proasta a terminarii carierei sale de forbalist.
      Nici la o saptamana dupa aceea, avionul cu toti fostii lui colegi care se deplasau pentru un meci, s-a prabusit undeva si au murit toti, doar el a scapat, pentru ca si-a rupt piciorul. Asta vis-a vis de vesti proaste.

      Astfel, pot spune efectiv ca datorita tie am luat contact cu marile opere ale omenirii, de la clasicii literaturii pana la cei ai stiintei si filosofiei, din care am reusit, cred eu, sa-mi extrag principii valide pe care le-am integrat apoi in filosofia mea de viata

      Eu iti sugerez sa-ti oferi mai mult credit. Exista oameni care ar putea sa citeasca tot ce am scris eu pe aici si ar ramane complet neimpresionati, in ciuda argumentelor mele, crede-ma ca stiu ce vorbesc.

      Deci Godless, mi-ai facut mai mult bine decat multi din amicii mei crestini si as putea spune si decat o armata de psihologi, asa ca pentru toate astea vreau sa-ti multumesc din inima si desi am ramas inca crestin, vreau sa stii ca pentru mine ai fost si ramai un model pe planuri multiple

      Ma bucur sa aflu ca am avut o influenta pozitiva asupra ta. Poate cindva, prin virtutea hazardului inevitabil, ne vom intilni cumva.

      Ștergere
  5. Urmăresc blogul acesta de prin 2011 și pot spune că a fost o plăcere sa-ți citesc gândurile.
    De la fost creștin fanatic îndoctrinat de mic am ajuns ateu, iar blogul acesta a fost un contribuitor semnificativ.
    Mi-au plăcut discuțiile și răbdarea de care ai dat dovadă în comentarii.
    Ți-aș oferii binecuvântarea unui zeu, dar cum nu mai este cu putință, îți urez succes în tot ceea ce dorești sa realizezi.

    RăspundețiȘtergere
  6. Multumim pentru toate articolele. Eu am fost, sunt si voi ramane ateu. Spor in ce vei face mai departe!

    RăspundețiȘtergere
  7. Buna Godless, sunt si eu, desi nu am participat niciodata la discutii, o eleva entuziasta a scolii tale si, incercand sa trec peste tristetea vestii pe care ne-o dai, propun o intalnire de "absolvire". Cred ca suntem multi cei care am dori sa te cunoastem si sa schimbam cateva idei. Ce spui?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ovidius Naso9 mai 2017, 17:11

      O da, subscriu si eu la ce a zis Florenta O. Numai Godless sa-si dea acordul si in cazul in care aceasta intalnire e posibila, sa ne zica din timp, mai ales ca suntem si din provincie si sa avem vreme sa ajungem in Bucuresti.

      Ștergere
    2. Pai deocamdata sinteti doar voi doi, dar daca vreti sa ne vedem, se face ca am mai liber weekendul 20 mai-21 mai si am putea sa ne vedem in statia de metrou Petrache Poenaru la ora 14:00; cunosc eu niste locuri prin zona aia unde putem sta la discutii.
      Daca va convine dati un reply pe email.

      Ștergere
    3. Ovidius Naso10 mai 2017, 17:16

      Godless, vezi ca ti-am raspuns pe mail (pe mihaibravul@yahoo.com).

      Ștergere