Pagini

luni, 20 decembrie 2010

Ateismul fundamentalist

    În orice ideologie, există tendinţe şi curente diferite. Dintre acestea există două care se deosebesc în mod clar: fundamentalismul şi liberalismul. În timp ce fundamentaliştii îi acuză pe liberali de "liberalism", liberalii îi acuză pe fundamentalişti de "fundamentalism", iar această situaţie provine din faptul că fundamentalismul sau liberalismul considerate izolat nu spun nimic despre o eventuală judecată de valoare care se poate face asupra lor.
    Fundamentalismul reprezintă o atitudine care atacă orice abatere de la doctrinele şi practicile considerate esenţiale într-un sistem religios, politic, educativ etc. Aceasta însă, nu ne spune nimic despre acele doctrine. Dacă acele doctrine sunt viabile atunci fundamentalismul este de dorit; dacă acele doctrine nu sunt viabile atunci liberalismul este de dorit. În ceea ce priveşte metoda ştiinţifică sau drepturile omului, respectarea principiilor pe care sunt întemeiate acestea două este chiar de dorit şi nu degeaba s-au creat mai multe mecanisme care să vegheze la respectarea întocmai a acelor principii. În ceea ce priveşte religia creştină, fundamentalismul este de evitat pe cât de mult posibil, deoarece principiile biblice nu-şi mai găsesc aplicarea în epoca contemporană şi sper că uciderea copiilor neascultători nu era aplicabilă nici pe vremea când au fost scrise nesfintele scripturi. Ca atare, în dezbaterea fundamentalism - liberalism, ceea ce contează de fapt sunt fundamentele, nu fundamentalismul.
    Luând în considerare acum fundamentele, adeseori văd nu numai prin presă, sintagma "ateism fundamentalist" - sintagmă care este un nonsens. Ateismul nu are cum să fie fundamentalist deoarece nu este o ideologie şi nici nu are doctrine ci reprezintă doar lipsa de credinţă în dogmele bazaconice religioase, iar lipsa de credinţă nu este o doctrină. Ca atare, sintagma este la fel de întemeiată ca următoarele: necolecţionar de timbre extremist, nebăutor de alcool fanatic sau fundamentalist nemicrobist. În aceeaşi măsură sunt justificate şi asocierile lingvistice de genul: necolecţionar de timbre liberal, nebăutor de alcool liberal şi nemicrobist liberal, adică deloc. 
    Cei care promovează în mediul informaţional această confuzie sunt ori rău intenţionaţi ori dezinformaţi. Cei mai mulţi dintre atei nu sunt preocupaţi sub nici o formă de fenomenul religios, şi chiar daca eu nu sunt de acord cu poziţia lor, asta nu înseamnă că ei nu există. Ceea ce se incriminează atunci când se vorbeşte de ateism fundamentalist, este de fapt antiteismul. Acesta într-adevăr are doctrine (acelea conform cărora religia este falsă şi nocivă) iar ideologiile de tip antiteist pot varia într-adevăr între fundamentalism şi liberalism. Totuşi, ceea ce este clar, este că majoritatea ateilor nu sunt şi antiteişti iar confuzia provine dintr-o presupunere implicită - aceea că o ideologie despre care se crede că este falsă trebuie să fie combătută. Dacă toată lumea ar respecta acest principiu, atunci într-adevăr toţi ateii ar deveni automat antiteişti şi ar putea fi acuzaţi în acest context de vreun tip de extremism sau fundamentalism.
    Acest blog l-am deschis tocmai pentru a promova principiul enunţat mai sus, iar până când am să reuşesc să-i transform pe toţi ateii în atei antireligioşi îi poftesc pe amatorii de propagandă creştină să găsească alte metode de demonizare a adversarului.

10 comentarii:

  1. Ideologiile nu-s false sau adevărate, sunt doar prescripţii ("ce ar trebui să fie"), nu răspund la întrebarea "ce este" ca să poată avea valoarea de adevărat sau fals.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ideologiile nu-s false sau adevărate, sunt doar prescripţii

    Ideologiile nu constau doar din prescriptii. Contin si prescriptii si asertiuni. Aia cu cristos e fiul lui dzeu e o asertiune. Deci pot fi adevarate sau false, la nivelul asta, iar in ceea ce priveste prescriptiile pot fi nocive sau nu.

    RăspundețiȘtergere
  3. Just a thought: Un "necolecţionar de timbre extremist" ar putea fi o persoana care arunca imediat o scrisoare daca are timbru pe ea.(Timbrophobia)

    RăspundețiȘtergere
  4. Gresesti.
    Confuzin agnosticul cu ateul.
    Ateul este sau nu fundamentalist la fel cum este sau nu credinciosul fundamentalist.
    Agnosticul este cel ce nu exclude divinitatea dar nici nu o postuleaza (in speta, agnosticul sustine imposibilitatea (sociala sau personala) a cunosterii. Ateistii ca si deistii - "stiu".
    (vezi wikipedia).
    Concluzia: lipsa fundamentalismului este la agnostici nu la ateisti. Recunosterea neputintei nu poate duce la extreme.
    (Vlad C - are dreptate :) )

    RăspundețiȘtergere
  5. @VladC
    "necolecţionar de timbre extremist" ar putea fi o persoana care arunca imediat o scrisoare daca are timbru pe ea.(Timbrophobia)

    Timbrofobia deja este alta chestie. Ca si cum ar fi cristofobia. Ori ateismul nu implica nici un fel de cristofobie. Tu nu cunosti persoane pentru care religia este un non subiect?

    RăspundețiȘtergere
  6. @DanSu

    Confuzi agnosticul cu ateul

    Din pacate tu faci confuzia. Gnosticism / agnosticism se refera la ceea ce stii, iar teism / ateism la ceea ce crezi. Ceea ce crezi este o multime ceva mai larga decat ceea ce stii.

    Concluzia: lipsa fundamentalismului este la agnostici nu la ateisti

    Uite, Richard Dawkins de exemplu se declara ateu agnostic, si este totodata antiteist. Agnosticismul nu duce neaparat la lipsa fundamentalismului asa cum il percepi tu. Si eu sustin in principiu aceeasi pozitie, afara de faptul ca ma consider ateu gnostic.

    Faptul ca nu stii cu certitudine ca exista sau nu dumnezeu nu are vreo implicatie asupra modului in care o sa te manifesti in ceea ce priveste religia.

    RăspundețiȘtergere
  7. Nici ateismul, nici teismul nu duc obligatoriu la fundamentalism, creaza doar premize, pentru ca se refera la credinte nu la cunosteri. Cunostarea nu duce la fundamentalism, credintele da.
    Exemplul care mi-l dai este valabil dar ateu agnostic (cum eu ma consider credincios agnostic) e altceva decat ateu. Agnosticismul meu imi permite sa vorbesc civilizat cu tine si sa citesc si eu cu placere "Ceasornicarul orb", dar si disputele asupra Design-ului Inteligent.
    Inca odata, ipoteza sustinuta in post este ca ateismul nu poate fi fundamentalist, in timp ce eu sustin ca fiind o chestie de credinta, ateismul poate "deveni" fundamentalist, ca orice se bazeaza pe credinta si nu pe analiza/cunostere. Anliza tine precum spui si tu de gnosticism/agnosticism - iar acese nu pot genera fundamentalisme. (decat in momnetul in care precum comunistii te crezi in posesia adevarului relevant/absolut (cine nu e de acord cu mine este ori prost informat ori de rea credinta), ceea ce te readuce pe taramul credintei).

    RăspundețiȘtergere
  8. Scuze, nu stiu de ce nu a publicat prima data.
    Nu fac confuzii, teza mea este ca tu sustii ca ateismul nu duce la "fundamentalism", iar eu sustin ca ateismul, ca orice religie poate duce la fundamentalisme. Nici o religie in sine nu duce automat la fundametalisme, dar credintele in sine duc. Exemplul cel mai bun este comunismul, care este doar o credinta atee, iar dusa la formele extreme (gen stalinism/ceausism) au in ele teza adevarurilor relevante ( daca nu "crezi" ce spun esti prost informat sau de rea credinta). Doar gnosticismul/agnosticismul nu pot suporta fundamentalisme.
    Agnosticismul meu (ca sa folosesc si eu un oximoron ca si Dawkins) agnostic credincios ), imi permite sa citesc cu placere si "ceasornicarul orb" si disputele asupra designului inteligent si in plus sa vorbesc civilizat cu tine, ca si cu sora mea (crestina infocata).
    La ultimul paragraf te contrazic, faptul ca nu stiu implica civilitate asupra modului in care ma manifest, daca as "sti" adevarul despre religie (ca exista sau nu divinitate) m-ar scoate din categoria manifestarilor civilizate. Eu "stiu" un "adevar" si atunci as simti nevoia sa ti-l comunic permanent si sa te conving (eventual prin forta) de existenta adevarului meu. Lipsa stiintei mele ma face modest.

    RăspundețiȘtergere
  9. ateismul, ca orice religie poate duce la fundamentalisme

    Cum poate fi ateismul o religie cand el reprezinta lipsa religiei?
    RELÍGIE, religii, s. f. 1. Sistem de credințe (dogme) și de practici (rituri) privind sentimentul divinității și care îi unește, în aceeași comunitate spirituală și morală, pe toți cei care aderă la acest sistem.

    Nu ai sa gasesti asa ceva in ateism

    Exemplul cel mai bun este comunismul, care este doar o credinta atee

    Asocierea asta de termeni este una malevolenta. Si credinta in functionarea frigiderului tot o credinta atee este. Si credinta in fizica, chimie si biologie tot credinte ateiste sunt. Si credinta in horoscop, tot credinta atee e. Pe de alta parte, in ceea ce priveste ateismul si comunismul uite-te aici.

    Eu "stiu" un "adevar" si atunci as simti nevoia sa ti-l comunic permanent si sa te conving (eventual prin forta) de existenta adevarului meu.

    Consideri ca este bine sa-i convingem pe copii la scoala de adevarurile alea care sunt predate acolo? Ca de placut, nu prea le place, asta e clar. Crezi ca este util sa comunicam permanent adevarul conform caruia pamantul se invarte in jurul soarelui?

    Lipsa stiintei mele ma face modest

    Si consideri ca este de dorit sa te declari nestiutor in ceea ce priveste subiectul asta, doar pentru ca te face sa fii modest? Eu nu. Ceea ce este adevarat trebuie promovat iar ceea ce este fals trebuie sa dispara, la nivel de ideologie. Ia religia crestina este de o absurditate extrema.

    RăspundețiȘtergere
  10. Inca odata, ipoteza sustinuta in post este ca ateismul nu poate fi fundamentalist, in timp ce eu sustin ca fiind o chestie de credinta, ateismul poate "deveni" fundamentalist

    A-teismul nu este o chestie de credinta ci una de necredinta. De credinta pozitiva poti sa ma acuzi pe mine personal ca sunt antireligios, insa antireligios nu sunt din cauza ateismului, ci a psihologiei, sociologiei si antropologiei.
    Presupun ca nu crezi in Thor sau Visnu. La ce te indeamna necredinta ta in acest context?

    ca orice se bazeaza pe credinta si nu pe analiza/cunostere

    credinta / cunoastere este o falsa dihotomie.

    Limba romana nu are termeni specializati pentru notiunile astea insa in engleza ai belief, faith si knowledge. Eu cand zic credinta ma refer la "belief" nu la "faith". Iar necredinta mea in dumnezeu se bazeaza pe ceea ce cunosc, incepand cu briciul lui Occam.

    RăspundețiȘtergere