Promovarea secularismului - insuficientă pentru respectarea drepturilor ateilor

Consultarea etimologiei cuvântului secularism ne ajută să înţelegem mai bine la ce se referă. Secular se referă la o perioadă de timp destul de scurtă, cam cât viaţa unui om, în opoziţie cu perioada eternă a vieţii de după moarte pe care o prezic religiile.

În acest context, un stat secular înseamnă un stat care nu va interfera decât în chestiunile care ţin de epoca curentă, de viaţa pe care o cunoaştem toţi. Statul secular nu se va amesteca sub nici o formă în practicile şi credinţele care se referă la viaţa de după moarte (o sintagmă stupidă, dar n-ar fi nici prima nici ultima aberaţie religioasă) şi nu va favoriza anumite practici şi credinţe religioase în defavoarea altora.

Există o categorie de atei care ar crede că fiind ei ocrotiţi de statul secular nu ar trebui să aibă nici o problemă în convieţuirea cu religioşii - ei cu credinţele şi ritualurile lor ţicnite şi ridicole şi noi cu logicile şi silogismele noastre. Orice fel de argumente bazate pe credinţele lor iraţionale aduse ar trebui să fie aruncate la gunoi de către statul secular.

Însă realitatea este alta. Religioşii vin cu nişte argumente care nu privesc mântuirea sau viaţa de apoi, ci viaţa reală, prezintă aceste argumente (seculare) şi impun astfel legi care discriminează ateii.

O să prezint câteva cazuri relevante pentru scumpa noastră ţărişoară de rahat.

Ceea ce ştiu religioşii despre noi este faptul că nu împărtăşim sistemul lor moral bazat pe obedienţa oarbă faţă de normele stipulate de barbarii ignoranţi din epoca bronzului care au scris Biblia. Prin urmare ne consideră nişte oameni periculoşi, nişte cetăţeni de rangul doi în care nu se poate avea încredere aşa cum am avut plăcerea să aflăm de la mamiferul William Brânză într-o declaraţie făcută la Realitatea TV. Aşa se transpun prejudecăţile în realitatea imediată vizând o categorie de oameni care nu împărtăşeşte aceleaşi credinţe.

Tot din această cauză avem şi religie în şcoli, fapt care reprezintă un viol asupra statului secular, deoarece primata numită Ecaterina Andronescu susţine că indivizii fără educaţie religioasă sunt nişte barbari. Ecaterina, am veşti noi pentru tine. Barbari, şcoliţi sau nu, sunteţi voi religioşii care suţineţi că vă luaţi moralitatea din colecţia de învăţături infame numită Biblie. Noroc că nu v-o luaţi de acolo.

Tot din cauza faptului că nu avem acelaşi sistem de valori şi suntem deci cetăţeni de rangul doi, suntem compulsionaţi să privim la icoane şi cruci pe pereţii şcolilor, slujbe religioase în Parlament, parteneriat între stat şi biserică, discriminare la perceperea taxelor şi discriminare la retribuţia donaţiilor din bugetul statului la care contribuim şi noi. Popii sunt parţial plătiţi din banii pe care statul îi obţine prin taxare de la noi, iar bisericile, construcţii de care nu beneficiem sunt construite parţial tot din aceiaşi bani.

O altă categorie discriminată pe care o să o dau ca exemplu este LGBT-ul. Dacă staţi şi vă uitaţi la clipul ataşat acestui link puteţi observa cum Adrian Păunescu şi Valentin Fotescu, demni războinici antigay ai lui Hristos aduc argumente care nu vizează în nici un fel mântuirea sau frumoasele versete din Vechiul Testament care instigă la uciderea homosexualilor ci argumente care ţin de convieţuirea între religioşi şi categoria LGBT. Ba că se distruge celula de bază a societăţii, ba că or să înveţe copiii homosexualitatea, văzând pe alţii că sunt homosexuali - tot felul de aberaţii ilogice care sunt bazate doar părerile deformate ale religioşilor despre oameni care sunt diferiţi de ei.

Aceşti religioşi au proprietatea de-a duce o luptă perenă împotriva a tot ceea ce este diferit de ei şi nu se vor opri niciodată în a promova legi discriminatorii eludând şi corodând prin orice mijloc posibil caracterul secular al statului. Dovada mea este situaţia actuală pe care am prezentat-o succint mai sus.

Prin urmare promovarea exclusivă a secularismului este un demers care va eşua iremediabil, aşa cum ne arată realitatea. Degradarea treptată a caracterului secular al statului, este însă un efect, cauzele sunt prejudecăţile credincioşilor despre atei, iar noi trebui e să eliminăm cauzele, arătând ce credem şi de ce. Un demers care are şanse mult mai mari de reuşită include în mod necesar propagandă ateistă, prin care să-i convingem pe religioşi că suntem cel puţin la fel de morali ca ei, că suntem la fel de plătitori de taxe ca ceilalţi cetăţeni (spre deosebire de popi), că prejudecăţile pe care le au în legătură cu noi implementate tot de către popi sunt false şi că merităm să fim trataţi de către stat cu acelaşi respect cu care e tratat oricare alt cetăţean al Republicii actualmente Teocrate România. Poate în viitor nu teocrată ci democrată.