Meniu euharistic

    Ceea ce nu înţeleg la oamenii religioşi este dorinţa impetuoasă de-a afirma că fanteziile lor sunt reale. Am şi eu fantezii în legătură cu diverse subiecte dar chiar nu mă interesează ce cred alţii despre fanteziile mele şi nici nu aş vrea să spună vreunul că sunt adevărate. Eu am capacitatea de-a experimenta cu propria imaginaţie şi de-a recolta efectele acelor exerciţii mentale fără să-mi spună toţi oamenii din jur că ceea ce mi-am imaginat este real. Adeseori îmi imaginez anumite scenarii şi o fac ca să mă amuz dar am totodată o preocupare specială pentru a delimita realitatea de irealitate.

    Acum de exemplu mi-aş imagina că există un dumnezeu, că l-am descoperi şi că am avea tehnologia să supunem o astfel de creatură. Primul lucru care mi-a trecut prin cap ar fi să-mi fac o fermă de dumnezei, o fermă în care să cresc mai mulţi dumnezei cărora să le dau de mâncare, să le dau apă, să-i vaccinez, să am grijă de ei aşa cum orice fermier are de animalele sale. Chiar mi-ar plăcea să am o turmă de dumnezei şi să ies cu ea la păscut, să-i tund şi să-i mulg. Iar când dumnezeii ar creşte mari aş deschide un restaurant pentru creştini în care să se servească preparate cu specific dumnezeiesc. De ce aş face acest lucru? Pentru că mă uit la ei cu o imensă compasiune gastronomică şi văd cum cu ocazia ritualului împărtăşaniei îl mănâncă pe dumnezeul religiei lor într-o singură formă. Păi cum să-l mănânci pe Dumnezeu sub o singură formă, chiar şi dacă e vorba de un miel, tot faci din el un drob, ciorbă sau friptură şi multe altele...

    Eu zic că ar merita o gamă mai largă de preparate, un meniu mai diversificat şi iată cum ar arăta un astfel de meniu euharistic:

Ciorbe
- Ciorbă de burtă divină - 1 ron
- Ciorbă de dumnezeu a la grec - 0,7 ron
Aperitiv
- Omletă din creier divin cu ceapă şi brânză - 2,5 ron
Mâncare gătită
- Ceafă de dumnezeu la grătar  -  2 ron
- Dumnezei umpluţi cu orez şi duh sfânt- 2,5 ron
- Pulpe de dumnezeu dezosate la cuptor - 3 ron
- Ciulama de dumnezei cu mărar - 2,5 ron
- Pilaf de dumnezei cu ciuperci - 1,7 ron
- Şunculiţă divină cu salată de crudităţi - 3,4 ron
- Hristoşi intinşi la cruce cu mirodenii de coroană de spini şi cuişoare - 0,7 ron
- Piept divin umplut cu spanac şi sos de smântână - 4,9 ron
- Dumnezeu tăvălit prin unt cu cartofi la cuptor  - 3,7 ron
- Dumnezei la tigaie în suc propriu - 3 ron
- Dumnezei fripţi la plită cu legume la grătar -  3,9 ron
Garnituri
- Dumnezei marinaţi în oţet - 0,35 ron
- Salată de dumnezei muraţi - 0,35 ron
Desert
- Clătite cu gem de dumnezei - 3 ron
- Cremă de dumnezeu ars - 4 ron 
Vinuri
- Sângele lui Hristos - 2 ron

După cum se vede preţurile ar fi foarte accesibile pentru buzunarele creştinilor, chiar în condiţiile în care aceste buzunare sunt uşurate cu sârguinţă de către popi. 

   Ei bine, dacă fantezia mea cu restaurantul ar înlocui clasica fantezie creştină, ce credeţi că ar spune credincioşii în existenţa restaurantului?

    Ar spune că cunoaşterea umană este finită şi n-ai de unde să ştii dacă există sau nu un astfel de restaurant. Ar spune că au ei o carte sfântă în care scrie extensiv despre restaurant, despre oameni care au mâncat dumnezei acolo, ba chiar şi despre nunţile care au avut loc în restaurant. Că oamenii de ştiinţă n-au dovedit niciodată că nu există acest restaurant, care oricum fiind supranatural nu poate fi investigat prin naturalismul metodologic. Ar spune că ideea de existenţă a restaurantului îi face să fie morali, că îi face să se simtă bine, că se simt ofensaţi dacă blasfemiază cineva împotriva sfântului restaurant şi tot felul de astfel de aberaţii de care pe la o vreme începi să te cam plictiseşti. 
    Din fericire eu fac foarte bine diferenţa între real şi imaginar şi nu intenţionez deloc să-mi întemeiez vreo religie care să aibă restaurantul ca temă centrală.